Lansarea noului parchet nu se produce însă fără obstacole. Prevăzută inițial să aibă loc la sfârșitul lui 2020, aceasta a trebuit să fie amânată în special pentru că cele 22 de state participante au întârziat în desemnarea procurorilor lor delegați. Două dintre ele nu au făcut acest lucru nici până în prezent: Slovenia și Finlanda.

Parchetul European, condus de fosta șefă a parchetului anticorupție român Laura Codruța Kovesi, va fi "complet independent față de Comisie, celelalte instituții și organe ale UE, precum și față de statele membre".

Ce competențe are Parchetul European?

Această instanță supranațională va avea drept sarcină anchetarea și urmărirea în justiție a autorilor de infracțiuni care aduc atingere bugetului UE. O putere inedită, de care nu dispunea Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF).

Parchetul European va investiga și urmări penal frauda în materie de TVA dacă implică cel puțin două state membre și sume de cel puțin 10 milioane de euro, corupția sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE și spălarea de bani.

Numai în ceea privește frauda transfrontalieră cu TVA, UE estimează prejudiciul la 30 până la 60 de miliarde de euro pe an. Pentru celelalte infracțiuni, estimările sunt de circa 500 de milioane de euro pe an.

Parchetul European ar urma să lucreze, potrivit estimărilor, circa 3.000 de dosare pe an.

Cine intră în componența EPPO?

EPPO are un nivel central, al cărui sediu se află la Luxemburg. În fruntea sa se află Laura Codruța Kovesi, alături de un colegiu de 22 de procurori, câte unul din fiecare stat participant. Dintre cele 27 de state ale UE, singurele care nu participă la inițiativă sunt Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia și Danemarca.

Ei au depus jurământ în septembrie și sunt însărcinați să supervizeze anchetele și urmărirea penală. Aceste activități sunt derulate în teren de procurorii delegați, în statele membre.

Cum lucrează procurorii delegați?

Până acum au fost numiți 88 de procurori delegați în 20 de țări, care sunt suficienți pentru începerea activității, scrie AFP. În Franța numărul lor este de patru, iar în Italia sunt 15. În Germania, numărul lor este 11 și se află în cinci centre, la Berlin, Frankfurt, Koln, Hamburg și Munchen.

Ei pot acționa în toată țara, pot organiza confiscări de bunuri, emite mandate de arestare și declanșa urmărirea penală.

De ce este necesar EPPO?

Țările au dificultăți în anchetarea infracțiunilor transfrontaliere. Pentru a obține informații de la alte state, ele trebuie să facă cereri de asistență judiciară reciprocă, care durează uneori săptămâni pentru a fi aprobate, atunci când sunt încununate de succes. Aceste demersuri nu mai sunt necesare odată cu înființarea EPPO. "Putem pur și simplu să-i telefonăm sau să-i trimitem un e-mail colegului nostru în Slovacia sau în Italia. Este o mare valoare adăugată", explică procurorul delegat german Marcus Paintinger.

EPPO este cu atât mai necesar cu cât primele fonduri din giganticul plan de redresare de 750 de miliarde de euro urmează să fie virate statelor membre în această vară, ceea ce comportă importante riscuri de fraudă, notează AFP.

Parchetul "va supraveghea foarte îndeaproape aplicarea planului NextGenerationEU de o manieră în care să se asigure că totalitatea acestor fonduri va fi utilizată pentru a ne ajuta economiile să depășească criza", subliniază comisarul european pentru justiție Didier Reynders.

Poate EPPO să-și înceapă activitatea fără procurorii delegați sloven și finlandez?

Da, chiar dacă acest lucru "va avea consecințe negative asupra eficienței muncii noastre", și-a exprimat regretul EPPO. Laura Codruța Kovesi a denunțat "lipsa de cooperare sinceră" a Sloveniei, țară care preia președinția Consiliului UE de la 1 iulie. Situația a provocat demisia ministrului sloven al justiției Lilijana Kozlovic săptămâna trecută, pentru a protesta împotriva respingerii de către guvernul premierului conservator Janez Jansa a două candidaturi pentru posturile de procurori delegați.