Transilvania este acoperită de ploaie, dar bogată în credință la sosirea Papei Francisc în a doua sa zi de călătorie apostolică în România.

Au fost aproximativ 100.000 de pelerini care, sfidând vremea nefavorabilă, l-au așteptat pe suveranul pontif pe câmpul care înconjoară Sanctuarul Marian de la Șumuleu Ciuc, în maghiară Csiksomlyo. Au venit din cele patru dioceze latine din Transilvania, dar și din Ungaria, relatează Rador.

Ioan Paul al II-lea, în călătoria sa din 1999, voia să vină aici, dar nu i s-a permis, amintește în salutul său arhiepiscopul de Alba-Iulia (Gyulafehervar), Gyorgy-Miklos Jakubinyi, care îi mulțumește lui Francisc pentru că a îndeplinit dorința Papei Wojtyla.

Vremea rea l-a împiedicat pe suveranul pontif să sosească cu elicopterul, astfel cortegiul papal ajunge cu mașina de la aeroportul din Târgu-Mureș (Marosvasarhely). Dar slujba începe la timp. Este vreme și pentru o scurtă plimbare cu papamobilul prin mulțime. Iar ploaia pare să se oprească. În omilie, Papa Francisc amintește că sâmbăta Rusaliilor credincioșii sosesc în acest sanctuar pentru „a-i onora” pe strămoși, pentru „a fortifica credința în Dumnezeu” și „devotamentul față de Maica Domnului”.

Pe acest pământ, în inima României, locuiesc secuii (szekely), o populație de descendență maghiară care, chiar și atunci când mare parte din Transilvania era protestantă, a rămas credincioasă Romei. Și în Sanctuar există o statuie monumentală de lemn a Fecioarei, care datează din secolul al XVI-lea, căreia Pontiful i-a adus o ofrandă cu un trandafir de aur.

Liturghia cu Papa Francisc este sărbătorită la o săptămână exact de marele pelerinaj de Rusalii. Și suveranul pontif recunoaște că această întâlnire anuală „aparține moștenirii Transilvaniei”, dar – adaugă el – „onorează împreună tradițiile religioase românești și maghiare; participă și credincioși de alte confesiuni, de asemenea, și este un simbol al dialogului, unității și fraternității”.

Pentru suveranul pontif, Maria în fiecare sanctuar „veghează și intervine”, de asemenea, „în fața fiecăruia dintre noi, astfel încât să nu lăsăm fraternitatea să ne fie furată de vocile și de rănile care alimentează divizarea și fragmentarea”. „Evenimentele complexe și triste din trecut – continuă – nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot constitui un obstacol sau un argument pentru a împiedica o conviețuire fraternă râvnită”.

Papa Francisc nu intră în detaliu, dar cunoaște foarte bine tensiunile etnice prezente în aceste locuri, cu componenta maghiară – majoritară în trei județe ale Transilvaniei, dar minoritară în țară – care nu se simte recunoscută în toate drepturilor sale de majoritatea românească. Tensiuni care au reverberații chiar și în domeniul eclezial.

Papa lansează o invitație de a nu șterge trecutul, fără ca, totuși, să ascută divizările și să continue conviețuirea pașnică. Este o invitație de a „merge împreună”. De fapt, bogăția unui popor „sunt miile sale chipuri, culturi, limbi și tradiții”. La Liturghia suveranului pontif au venit și premierul român Viorica Dăncilă și, ca simplu pelerin, președintele ungar Janos Ader.

Succesorul lui Petru le reamintește tuturor că pelerinaj înseamnă să ne angajăm în „luptă, pentru ca cei care au rămas ieri în urmă să devină protagoniștii de mâine, iar protagoniștii de astăzi să nu fie lăsați în urmă mâine”. Pelerinaj înseamnă a crede în Domnul, care „vine și este printre noi prin promovarea și stimularea solidarității, fraternității, dorinței de bine, de adevăr și de dreptate”.

„Să mergem, să mergem împreună – îndeamnă în cele din urmă Papa – lăsând Evanghelia să fie aluatul capabil să impregneze totul și să dea oamenilor noștri bucuria mântuirii, în unitate și fraternitate”.