Acest turneu al suveranului pontif, care se află în fruntea a 1,3 miliarde de catolici din întreaga lume, se înscrie în demersul său de a încuraja micile comunități "de la periferia planetei", care dau dovadă de multe ori de mai multă credință decât în bătrâna Europă în plin proces de secularizare.

Avionul șefului bisericii catolice a decolat din capitala Bangladesh de la ora locală 17.09 (11.09 GMT), potrivit unei jurnaliste AFP aflate la bord.

În cursul ultimei zile a vizitei sale, suveranul pontif le-a făcut o vizită Misionarilor carității — congregație înființată de Maica Tereza — apoi s-a întâlnit în cursul după-amiezii cu prelați și tineri din Bangladesh.

În Myanmar și în Bangladesh papa s-a întâlnit în primul rând cu minoritățile catolice locale. De fiecare dată, credincioșii catolici i-au făcut o primire călduroasă cu prilejul celor două slujbe în aer liber de la Yangon și apoi de la Dacca.

Totuși acest turneu pontifical a fost dominat de criza umanitară a musulmanilor rohingya, una dintre cele mai grave de la începutul secolului al XXI-lea, despre care episcopul Romei a vorbit de mai multe ori cu emoție în Piața Sf. Petru.

O maree umană de peste 620.000 de etnici rohingya din Myanmar s-a îndreptat în ultimele trei luni spre Bangladeshul vecin pentru a scăpa de ceea ce ONU consideră a fi o epurare etnică condusă de armată.

Această populație săracă se îngrămădește acum în tabere mari cât niște orașe, unde supraviețuirea depinde de distribuirea de hrană.

Chiar dacă nu s-a deplasat în regiunea taberelor de refugiați din sudul Bangladeshului, Francisc s-a întâlnit cu 16 reprezentanți ai refugiaților vineri la Dacca, o întâlnire emoționantă.

După această întrevedere, Francisc le-a cerut public "iertare" etnicilor rohingya pentru suferințele lor din cauza "indiferenței lumii". "Este pentru prima dată când un mare lider planetar ne-a ascultat", și-a exprimat satisfacția Mohammad Zubair, profesor rohingya în vârstă de 29 de ani.

"Sunt emoționată. Sunt sigură că el va ajuta rezolvarea crizei rohingya. Este un om sfânt", a declarat pentru AFP Stella Perera, o studentă din Bangladesh de 18 ani.

Cuvintele rostite de papă despre refugiați au reprezentat o schimbare de ton față de reținerea diplomatică de care acesta a dat dovadă în etapa birmană a vizitei lui, de luni până joi. El a evitat atunci să rostească cuvântul "rohingya", tabu în Myanmar, care riscă să inflameze și mai mult o opinie publică care are deja tendințe spre naționalism.

Cu prilejul luărilor de cuvânt de la Yangon și Naypyidaw, papa s-a limitat la aluzii, făcând apel la budiștii din Myanmar "să depășească toate formele de intoleranță, de prejudecată și de ură".

Papa Francisc și-a clădit o parte din popularitatea sa planetară printr-o serie de formule tranșante privind conflictele armate, indiferența față de migranți sau exploatarea celor săraci.

Călătoria sa de patru zile în Myanmar a fost în consecință marcată de o foarte puternică așteptare mediatică, notează AFP. Cu atât mai mult cu cât chestiunea refugiaților a devenit tema centrală a pontificatului argentinianului Jorge Bergoglio, fiu al unor migranți italieni.

Cea de 21-a călătorie a papei de la alegerea sa le-a reamintit tuturor că Francisc nu are aceeași libertate de exprimare atunci când trebuie să menajeze susceptibilitățile unei țări gazde străine, comentează AFP.

Diplomația Vaticanului constă în "crearea de poduri", a declarat în apărarea sa purtătorul de cuvânt al papei din Myanmar, care a devenit în luna mai cea de a 183-a națiune care a stabilit relații diplomatice cu Sfântul Scaun.

Angajamentul papei față de etnicii rohingya permite sensibilizarea opiniei publice mondiale față de această tragedie "dar din nefericire realizează puține lucruri concrete pentru a răspunde marilor întrebări privind viitorul lor", a spus Alyssa Ayres, analistă în cadrul Council of Foreign Relations.