Ciuma lui Iustinian

Ciuma lui Iustinian, care a afectat Imperiul Roman de Răsărit începând cu 541, a dispărut și reapărut periodic până la mijlocul secolului al VIII-lea. Se estimează că ea a ucis zeci de milioane de oameni. Dovezile istorice sunt puține, fapt ce face dificilă descoperirea adevăratului bilanț al acestei pandemii.

Populațiile din perioada respectivă au crezut, în cea mai mare măsură, că ciuma a fost un act de retribuție divină. Profesorul J. N. Hays, autorul unei lucrări asupra impactului pandemiilor asupra istoriei omenirii, spune că, în Siria, oamenii au început să spargă obiecte de ceramică, crezând că acest lucru ar putea să îi salveze de ciumă. „Acesta ar putea fi un exemplu de șoc traumatic prin care a trecut populația din zonă”, spune Hayes.

Moartea Neagră - pandemia de ciumă bubonică

Pandemia de ciumă bubonică, poate cea mai violentă pandemie din istoria umanității, s-a răspândit de-a lungul Europei, Orientului Mijlociu și nordului Africii la mijlocul secolului al XIV-lea și a ucis între o treime și jumătate din populația acestor regiuni.

Perspectiva contemporanilor în ceea ce privește ciuma bubonică se baza pe ideea de păcat și Apocalipsă, pedeapsa divină și alinierea planetelor. Afectați puternic de ciumă au fost și preoții care de cele mai multe ori trebuiau să îi înmormânteze pe cei uciși de infecție, de la care, ulterior, luat ciuma, o boală extrem de contagioasă.

Ciuma bubonică și devastarea pe care au adus-o au făcut ca oamenii să devină temători de cei diferiți de ei, de străini și de comercianți. În Anglia, au avut loc numeroase atacuri asupra comercianților flamanzi, de exemplu. Trauma psihologică, scăderea dramatică a populației și conflictele specifice societății feudale i-au făcut pe oameni să trateze orice și pe oricine era străin cu o agresivitate crescută.

Citiți continuarea pe DIGI24.ro