Palmira, perla antică a deșertului sirian, amenințată de jihadiștii Statului Islamic
-
15 Mai 2015 18:41
Antica cetate siriană Palmira (Cetatea Palmierilor), amenințată de jihadiștii Statului Islamic (SI), este celebră pentru colonadele sale romane, templele, turnurile funerare, vestigii ale unui trecut bogat.
Situată la 210 kilometri nord-est de Damasc, 'perla deșertului', înscrisă în Patrimoniul Mondial al UNESCO, este o oază al cărei nume apare prima oară pe o tabletă din secolul al XIX-lea î.e.n. ca punct de trecere a caravanelor între Golf și Marea Mediterană și o etapă pe Drumul Mătăsii, relatează vineri AFP.
Cetatea a înregistrat însă o dezvoltare remarcabilă începând cu cucerirea romană din secolul I î.e.n., care a durat patru secole. Numele oficial în Siria al cetății este Tadmor (Cetatea Curmalelor). A fost un loc luxos și luxuriant în plin deșert datorită comerțului cu condimente și parfumuri, mătase și fildeș din est, statui și sticlărie din Fenicia. În anul 129, împăratul roman Hadrian a conferit cetății statutul de oraș liber și a luat numele de Adriana Palmira. În acea perioadă au fost construite principalele temple - Bel și Agora. Înaintea apariției creștinismului, în secolul al II-lea e.n., în cetate era venerată trinitatea alcătuită din zeul babilonian Bel, echivalentul lui Zeus, Yarhibol (soarele) și Aglibol (luna). În secolul al III-lea, profitând de dificultățile prin care trecea Imperiul Roman, orașul s-a transformat în regat, care s-a opus perșilor, iar frumoasa Zenobia a devenit regină. Zenobia a cucerit în 270 întreaga Sirie, o parte a Egiptului, ajungând chiar și în Asia Mică. Însă împăratul roman Aurelian a recucerit orașul, iar regina Zenobia a fost dusă la Roma. Orașul a intrat atunci în declin.
Înainte să înceapă conflictul din Siria, în 2011, peste 150.000 de turiști vizitau orașul cu 1.000 de coloane, statui și formidabila necropolă cu 500 de morminte, unde locuitorii avuți ai Palmirei au construit monumente funerare bogat ornamentate, unele fiind jefuite recent. Cel mai frumos sit din Siria poartă urmele luptelor duse între februarie și septembrie 2013 de rebeli și armata siriană, un număr mare de stâlpi și capiteluri corintiene prăbușindu-se atunci.
Potrivit guvernatorului provinciei, orașul are 35.000 de locuitori și refugiați care au venit în cetate de la începutul conflictului, iar, dacă se iau în calcul și cei din suburbii, numărul lor se dublează. Majoritatea locuitorilor sunt șomeri din cauza lipsei turiștilor. Statul Islamic se află de joi la un kilometru de ruinele situate în sudul orașului.