Șefa statului are programate întâlniri cu Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Președintele Consiliului European, António Costa, Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas.

Vizita reflectă angajamentul reînnoit al Republicii Moldova de a avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană și de a crește nivelul de trai al cetățenilor printr-o cooperare strânsă cu partenerii europeni, informează un comunicat al Președinției. Maia Sandu va discuta despre integrarea economiei Republicii Moldova în piața unică europeană, dar și despre securitatea energetică a țării.

Vizita șefei statului la Bruxelles este una de „resetare” și de continuitate a relațiilor cu partenerii europeni, într-un context nou, după ce Maia Sandu a câștigat al doilea mandat, a apreciat analistul politic Ion Tăbârță pentru Radio Chișinău.

„Cred că, s-a discutat în cadrul acestei vizite, care sunt obiectivele principale ale relației moldo-comunitare.

Din câte vedem, subiectul economic sau creșterea nivelului de trai al cetățenilor, bazată pe dezvoltarea economică a Republicii Moldova, a fost unul dintre subiectele de bază. Totuși, să nu uităm despre faptul că și la nivel european, regional și local, avem o serie de evoluții care urmează a fi discutate cu partenerii europeni, pentru ca ulterior să fie luate cele mai bune decizii, inclusiv cu referire la suportul acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova.

De exemplu, toți acum discută despre o posibilă încetare a focului dintre Rusia și Ucraina, iar cu siguranță subiectul Republicii Moldova, sub o formă sau alta, va fi abordat în timpul discutării acestui acord de încetare a focului.

Desigur, trebuie să aducem la cunoștință la Bruxelles ce vrem, cum vrem, deși nu cred că este un secret poziția noastră în legătură cu războiul din Ucraina, poziție care se cunoaște foarte bine la Bruxelles.

Totodată, cu siguranță au fost discutate și alte subiecte, inclusiv ce se va întâmpla în regiune, inclusiv în Republica Moldova, după 1 ianuarie 2025, când Ucraina nu va mai permite tranzitarea gazelor naturale pe teritoriul său, gaze care sunt livrate de Federația Rusă statelor europene. Avem un context regional în schimbare, inclusiv cu multe provocări și pentru Republica Moldova”, a spus Ion Tăbârță. 

Pe agenda discuțiilor se află și continuarea reformelor în justiție, combaterea corupției și consolidarea statului de drept.