Deputații au modificat în lectură finală Legea privind administrarea publică locală. astfel încâtautonomia găgăuză va avea un  nivel special de administrare, pe lângă cele două nivele existente până în prezent în Republica Moldova, nivelul întâi – satele și orașele și nivelul doi – raioanele și municipiile Chișinău și Bălți. Noua normă nu schimbă însă nimic în modul de administrare a regiunii sau în ceea ce privește delimitarea mai clară a competențelor între Chișinău și Comrat, remarcă Veaceslav Berbeca, expert la IDIS ”Viitorul”.

„Cea mai mare problemă care există în relațiile dintre autonomia Găgăuză și autoritățile centrale ține de această ne-delimitare clară a atribuțiilor pe care ar trebui să le aibă această regiune. Ce atribuții pot să aibă ei, ca autonomie, și unde nu trebuie ei să adopte diferite acte? Atât timp cât această delimitare nu este realizată, vom avea întotdeauna reproșuri că nu se aplică, nu se respectă statutul juridic al autonomiei Găgăuze”, spune el.

În opinia directorului asociației ”Piligrim Demo” de la Comrat, Mihail Sirkeli, în cadrul grupului comun de lucru, discuțiile se axează prea mult pe detalii nesemnificative și nu pe ansamblul de probleme în relația Chișinău - Comrat.

„Ei mai mult sunt dispuși să discute forma și să aibă relații speciale cu Chișinăul, am în vedere, diferite de cele cu alte regiuni. Dar nu se concentrează pe substanță, pe competențe reale, care să dea posibilitatea Găgăuziei să adopte decizii pentru dezvoltarea economică, socială și culturală. Îi preocupă, pur și simplu, niște chestii de formă, precum statutul special, care, de fapt, nu contribuie la nimic”, consideră Mihail Sirikeli.

A fost, de asemenea, amendată Legea cu privire la administrarea teritorială a Republicii Moldova, prin care se reconfirmă faptul că modificarea statutului regiunii autonome, intrarea sau ieșirea localităților din componența ei se efectuează în conformitate cu Legea privind statutul special al Găgăuziei din 1994. Această normă, la rândul ei prevede că localitățile din vecinătate pot intra în componența regiunii Găgăuze, în baza rezultatelor referendumului local, efectuat în fiecare localitate în parte de către Guvernul Republicii Moldova.

Avizul CNA pe marginea acestui proiect arată că prevederile ar pune bazele ”unui proces de ”creștere” a UTA Găgăuzia, prin absorbirea localităților din sudul Republicii Moldova. Interesele promovate sunt în detrimentul interesului general al Republicii Moldova, care conform Constituției, este un stat unitar și indivizibil”, se mai arată în document.

CNA mai subliniază că norma propune o formă disimulată de autodeterminare, care vine în conflict cu prevederile din Constituției, privind caracterul suveran, independent, unitar și indivizibil al Republicii Moldova.