Ștefan Gligor spune că în 2016, când votarea în baza documentelor expirate a fost permisă printr-o decizie a Curții Constituționale, guvernarea nu a realizat impactul pe care îl poate avea diaspora în alegeri. „Atunci nu s-au așteptat. De regulă, votau în jur de 60-70 de mii, iar în al doilea tur la prezidențiale am avut 138 de mii. Și în această campanie electorală ei înțeleg foarte bine care este miza, este foarte important pentru ei, întregul sistem a fost construit pe miza acestor alegeri parlamentare”, este de părere Ștefan Gligor.

În opinia lui, nici nu era nevoie de interpretarea Constituției în acest sens pentru că legea nu spune că votul poate să se facă în baza unui pașaport valabil sau nevalabil, dar stipulează doar că este nevoie de un act.

Ion Guzun, jurist la Centrul de Resurse Juridice, spune că Legea Fundamentală stabilește că orice persoană are dreptul la vot și stabilește actele în baza căreia o poate face, dar nu indică faptul că dacă o persoană are actul expirat, nu mai are dreptul să voteze. Potrivit lui, acum, cetățenii aflați peste hotarele țării sunt în situație inegală cu cei aflați în Republica Moldova. „Această decizie a fost una prin care se vede o undă politică pe tot parcursul acestei hotărâri”, a mai spus juristul.

Marți, 29 ianuarie, Curtea Constituțională a publicat o decizie prin care a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de către Mihail Cotorobai, Avocat al Poporului, prin care s-a cerut examinarea constituționalității unui articol din Codul Electoral care interzice moldovenilor din diasporă votarea în baza buletinului de identitate și a actelor expirate.