Pe 7 septembrie 2016, liderul regiunii separatiste Evgheni Șevciuk a emis un decret privind “realizarea rezultatelor referendumului republican din 17 septembrie 2006”, care demarează un proces formal de preluare a legislației ruse în regiunea transnistreană. În contextul campaniei electorale pentru așa-numitele alegeri prezidențiale, stabilite pentru 11 decembrie 2016, Șevciuk recurge la pârghiile și imaginația politică de care mai dispune pentru a-și fortifica pozițiile extrem de slăbite. Un an în urmă, la alegerile pentru organul legislativ al regiunii separatiste (Sovietul Suprem), din noiembrie 2015, anturajul lui Șevciuk a pierdut în fața formațiunii „Obnovlenie” (Reînnoirea), care a obținut 31 din 43 de mandate. De asemenea, ultimele sondaje arată că doar 11% din votanți l-ar susține pe Șevciuk față de 24% care și-ar da votul pentru reprezentantul opoziției, președintele organului legislativ din regiune, Vadim Krasnoselskii.

Potrivit decretului, urmează să fie constituită o Comisie de Stat, care să elaboreze un plan de acțiuni și obiective concrete cu termene de realizare pentru adoptarea legislației ruse din diverse domenii (economic, fiscal, vamal, social etc.). Planul de acțiuni urmează să fie definitivat până la începutul lui noiembrie 2016 (circa o lună până la data așa-numitor alegeri prezidențiale din regiune – decembrie 2016). Decretul implică o transpunere cuprinzătoare a legislației ruse, renunțându-se astfel la preluări selective și accidentale ale cadrului legal rusesc. Totodată, decretul prevede că orice act legislativ, adoptat în perioada următoare de către Sovietul Suprem, să fie anulat dacă contravine legislația rusă.

Chiar dacă decretul lui Șevciuk accelerează integrarea legislativă în Rusia, acesta ar putea crea premise pentru declanșarea anumitor reforme în domenii considerate anterior sensibile, cum ar fi politica fiscală. Or, preluarea modelului rusesc al legislației ar presupune printre altele introducerea TVA-ului, care variază între 10-18% în Rusia, dar este inexistent în regiunea separatistă. Asta ar permite compensarea anumitor pierderi pe care regiunea le-ar suporta, dacă ar renunța la tarifele de import pentru produsele din Uniunea Europeană, ca parte a acordului privind aplicarea parțială a DCFTA în regiune. Acord tehnic privind DCFTA a fost agreat de către UE, Chișinău și administrația de la Tiraspol în decursul lui 2015, dar fără a fi făcut public. Condițiile de bază ale acestuia ar include la fel eliminarea barierelor tarifare în calea exporturilor din UE.

Decretul lui Șevciuk – pentru ce?

Armonizarea legislației regiunii cu cea a Rusiei, propusă prin decretul lui Șevciuk, are mai multe dedesubturi. În primul rând, Șevciuk vrea să convingă electoratul că procesul de integrare cu Rusia depinde de menținerea lui la putere.

În al doilea rând, prin această mișcare, Șevciuk vrea să exercite presiuni suplimentare asupra Chișinăului. Aceasta l-ar forța pe cel din urmă să facă anumite concesii, din cele discutate la Berlin în iunie 2016 (privind recunoașterea diplomelor de studii, înregistrarea transportului din regiune etc.), pentru a descuraja Tiraspolul în demersul său de integrare legislativă în Rusia. Evident, decretul lui Șevciuk indică în mod repetat asupra faptului că Tiraspolul ignoră procesul de negocieri și intențiile de a identifica soluții pentru reintegrarea țării.

Nu în ultimul rând, decretul lui Șevciuk ar putea crea condiții pentru a împinge reforme dureroase, cum ar fi ajustarea politicilor fiscale din regiune cu cele din Rusia. Aceasta ar atinge și subiectul introducerii TVA-ului, văzut până acum cu reticență, deoarece implică riscuri pentru consumatori (prețuri mai mari), dar și pentru agenții economici (scăderea cel puțin pe termen scurt a consumului intern). Însă pentru a stabiliza economia regiunii, aflată în proces de recesiune, transpunerea legislației ruse poate deveni o sursă de idei pentru reforme structurale urgente. Deocamdată nimeni de la Tiraspol nu a comentat această posibilitate, dar un asemenea scenariu este iminent dacă armonizarea cu legislația rusă va avea loc cu adevărat. Mai mult ca atât, unele reforme ar deveni acceptabile pentru votanții din regiune, dacă acestea duc la integrarea în Rusia.

Decretul lui Șevciuk – avantaje și riscuri pentru DCFTA

Aprofundarea și sporirea dinamicii transpunerii legislației ruse în regiune creează un cadru conflictual pentru legislația europeană, care urmează să fie aplicată, parțial, în procesul de implementare a prevederilor DCFTA în regiune. Prin urmare, unica posibilitate rămâne aplicarea “insulară” a anumitor directive europene și doar în cazul anumite exportatori specifici din regiune (Tirotex, Uzina Metalurgică). Mai mult ca atât, aspecte importante din directivele ce țin de proceduri vamale, standarde de calitate și de siguranță sau de mediul înconjurător nu vor putea fi promovate, având în vedere prezența legislației ruse.

Totodată, integrarea legislativă în Rusia va impune printre altele schimbări (reforme) legate de politica fiscală, ceea ce poate justifica necesitatea introducerii TVA-ului. Evident, odată cu existența TVA-ului discuțiile despre implementarea DCTFA pe tot teritoriul Moldovei, inclusiv în regiunea transnistreană, vor căpăta mai multă substanță. Or, TVA-ul ar face posibilă eliminarea barierelor tarifare la exporturile din UE.

În fine, aplicarea DCFTA în regiune va depinde de interesele business-ului rusesc din regiune și modul cum acesta va insista pe lângă Moscova să accepte anumite elemente ale DCFTA. În orice caz, chiar dacă vor fi eliminate barierele tarifare, administrația de la Tiraspol va avea la dispoziție instrumente non-tarifare (reglementări tehnice), care derivă din legislația rusă și cea a Uniunii Economice Euroasiatice.

În loc de concluzie...

În linii generale, inițiativa de armonizare a legislației regiunii cu cea rusă este folosită de către Evgheni Șevciuk pentru a demonstra și mai multă loialitate față de Rusia. Acesta însă riscă oricum să fie demis de către „Obnovlenie”, care deține mandate suficiente (majoritatea constituțională) în așa-numitul Soviet Suprem. Prin urmare, soarta politică a lui Șevciuk depinde de calculele Moscovei și dacă aceasta vrea sau nu ca toată puterea politică în regiune să fie controlată de către compania-gigant Sheriff, prin intermediul formațiunii „Obnovlenie”.

Bineînțeles, transpunerea legislației ruse în regiune reduce șansele pentru aplicarea DCFTA, deoarece menține și aprofundează zonele conflictuale între prevederile legislației europene și cele ale Rusiei. Totodată, posibilitatea reformării politicilor fiscale ale regiunii, sub pretextul apropierii de Rusia pe partea legislativă, ar schimba calitativ atitudinea față de tarifele la import.

Participarea exportatorilor din regiune în DCFTA impune eliminarea barierelor tarifare ca primă condiție, dar nicidecum nu unica. Altfel spus, pe lângă asigurarea accesului nediscriminatoriu pentru bunurile europene, administrația de la Tiraspol va trebui să îndeplinească alte condiții tehnice obligatorii pentru a putea livra bunuri în Europa în baza unui regim liberalizat.

Armonizarea legislației regiunii cu cea rusă face tot mai puțin posibilă extinderea implementării legislației europene în regiune (chiar și parțială). Această inițiativă duce la evidențierea unei frontiere normativ-geopolitice pe Nistru, între malul stâng pro-euroasiatic și malul drept – antrenat activ în preluarea legislației europene (acquis-ul comunitar) prin intermediul Acordului de Asociere cu UE.

Dionis Cenușa