Pentru prima oară la Chișinău au fost editate mai multe opere fundamentale ale lui Dimitrie Cantemir, printre care “Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor”, “Istoria Imperiului otoman”, “Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei”, “Divanul” și alte opere, remarcă academicianul Andrei Eșanu, autorul notelor explicative ce însoțesc aceste lucrări. Editarea acestor opere constituie un eveniment cultural atât de importanță națională, cât și internațională. Operele cărturarului principe moldovean, Dimitrie Cantemir, au fost  cunoscute și citate de către mari scriitori europeni, precum Voltaire, Byron, Hugo și alții, iar unele manuscrise de ale sale au fost găsite în biblioteci precum cea de la Universitatea Harvard, SUA, afirmă academicianul Andrei Eșanu:

“Aceste opere vor juca un rol important în dezvoltarea ramurilor tuturor științelor umanistice, fiindcă până acum, pentru publicul de la Chișinău, chiar și pentru oamenii de știință, aceste opere cantemirene erau foarte puțin accesibile. Foarte puține exemplare din edițiile occidentale au ajuns până la Chișinău. Cantemir este actual. Operele lui sunt pline de învățăminte, de concepte, de idei, din care pot să se inspire și oamenii de știință, și cei de artă, și politicienii. În comportamentul lor, în atitudinea lor față de moștenirea culturală, față de știință, învățământ și cunoștințe, în general…”

Editarea acestor lucrări, într-o formă accesibilă cititorului de astăzi, se datorează și cercetătorilor români Virgil Cândea și Dan Slușanschi, care au tradus din limba greacă în româna modernă unele lucrări ale cărturarului moldovean, apărute și în prezenta ediție. Doctorul conferențiar Ioana Feodorov, fiica regretatului academicianului Virgil Cândea, prezentă la lansare, a remarcat că iluștrii academicieni, care sunt autori ai numeroase cercetări în diferite limbi ale operelor lui Cantemir, ar fi apreciat înalt strălucita ediție de la Chișinău:

“Pe tatăl meu opera lui Cantemir l-a însoțit din tinerețe. A încercat prin traducerea “Divanului” din limba greacă în româna să dea o versiune pe care chiar să o citească toți vorbitorii de română. Să nu rămânem la stadiul unor ediții pe care le citesc doar specialiștii, și prin urmare gândirea lui Cantemir nu reușește să ajungă la marele public.

Pentru el și pentru mine în egală măsură, Cantemir a fost un om excepțional sub mai multe aspecte. În primul rând, pentru că era un adevărat cercetător. Este un model și pentru tinerii noștri de astăzi. Nu avea prejudecăți vizavi de surse, a folosit surse din foarte multe limbi și din spațiul otoman chiar, și de la catolici, și de la protestanți, din toate direcțiile, verificându-le să fie cât se poate de veridice. Astfel încât operele sale să reziste în timp și să dea o imagine reală în primul rând a poporului său. Prima lui preocupare a fost să prezinte Moldova atât în Imperiul Otoman, dar și în Occident. Și să facă cunoscute valorile și tradițiile poporului în sânul căruia s-a născut.

Apoi a fost un om excepțional pentru că a învățat foarte multe limbi, pentru a avea acces la surse, dar și pentru a se putea exprima în cercurile înalte, în care s-a învârtit întreaga viață, și pentru ca lucrările lui să ajungă la un public educat, de altă limbă”.

Ioana Feodorov, care este de specialitate arabist, a mai relatat despre descoperirea întâmplătoare a unei variante a “Divanului” cantemirean, în limba arabă, pe care a făcut-o academicianul Virgil Cândea, aflându-se în Siria.  Opera, tradusă în arabă de către mitropolitul Atanasie Dabas, al Alepului, care s-a aflat la curtea lui Constantin Brâncoveanu, a fost pe parcursul timpului atribuită  sfântului Sfântului Vasile cel Mare.  Ioana Feodorov a tradus recent această versiune a “Divanului” în limba engleză și ar fi bucuroasă să vadă și traducerea ei în română:

“Tatăl meu a identificat pentru prima oară această versiune arabă a “Divanului” la o mănăstire din munții Libanului: El cunoștea pe dinafară textul operei și traducătorul a început să-i traducă din arabă în franceză începutul.

Lucrarea întotdeauna în bibliotecile arabe a fost trecută fie ca opera mitropolitului Atanasie Dabas, fie ca una a Sfântului Vasile cel Mare. Pentru că în arabă a fost trecut sub tăcere atât numele autorului, cât și puținele referințe la moldoveni.

Tatăl meu a dorit foarte mult să fie tradusă și pusă în lumină această versiune arabă. Am făcut această traducere din arabă în engleză direct. A apărut la editura Academiei Române și a primit premiul Academiei, în 2008. După aceea am scos o variantă îmbunătățită și augmentată la editura “Brill”. Cred că editura “Știința”, sau alta, ar fi interesată și de traducerea în română a acestei versiuni…”.

Pe lângă cele cinci volume ale operelor lui Dimitrie Cantemir, deja apărute, urmează să mai fie editate încă patru, a menționat directorul editorial al Editurii "Știința", Mircea V. Ciobanu.