Roman Banari, secretar general al CNTM, a precizat că în Republica Moldova rata NEET în rândul tinerilor de 15–29 ani este foarte înaltă – de circa 27%, atât în raport cu țările vecine (România – 20,9%, Ucraina – 18,7%), cât și cu alte țări din regiune.  „Statisticile arată că, în țările UE, în care rata NEET nu depășește media pe regiune (14,8%), se estimează o pierdere de circa 1,2% din PIB, iar în țările cu o rată NEET ce depășește 20% , pierderile sunt de peste 2% din PIB”, a subliniat responsabilul de la CNTM.

Potrivit lui Banari, proiectul în care este implicat CNTM este implementat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu suportul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și este pilotat în raioanele Căușeni și Cantemir. Dacă se va implementa cu succes în raioanele amintite, proiectul uremază a fi extins în toată țara. Totodată, e nevoie de o hotărâre de Guvern în acest sens, condiție pusă de OIM. Proiectul are drept scop identificarea tinerilor NEET, încadrarea lor în câmpul muncii sau acordarea unor servicii, astfel ca ei să poată iniția și dezvolta o afacere.

„O bună parte a tinerilor NEET se află în evidența asistenților sociali, ceea ce indică faptul că fac parte din categorii social-vulnerabile și au venituri mici. Totodată, mulți tineri NEET nu au fost de găsit la locul lor de trai, ceea ce duce la ideea că ei ar fi plecați peste hotare. Peste 90 la sută dintre tinerii din Republica Moldova, care au participat la un sondaj realizat de CNTM, au declarat că vor să plece în străinătate, iar 64 la sută dintre ei au declarat că vor să migreze, pe motiv că vor să-și găsească un loc decent de muncă în străinătate, ei nefiind de acord cu mecanismele de remunerare din țara noastră”, a menționat Roman Banari.

Secretarul general al CNTM  este de părere că, pentru a soluționa problemele tinerilor care nu lucrează și nici nu învață, statul trebuie să creeze un serviciu care să identifice tinerii NEET, să-i direcționeze către serviciile de care ei au nevoie, fie că e vorba de servicii de educație sau de angajare în câmpul muncii. „Da, în Republica Moldova activează asistenți sociali care ar putea să identifice acești tineri NEET, dar acești angajați au un program încărcat de muncă, astfel că lor nu le rămâne timp să se ocupe și de tinerii respectivi”, a explicat Roman Banari. CNTM recomandă angajaților centrelor de tineret din țară să creeze o rețea prin care să poată implica tinerii în instruiri pentru dezvoltarea lor personală și profesională.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/ong-serviciile-de-calificare-profesionala-inaccesibile-pentru-unii-tineri-7967_1079560.html#ixzz6lrWT29Xp
Follow us: @IPN_News_Agency on Twitter | ipn.md on Facebook