''Ratele de exces ponderal și obezitate a atins proporții epidemice în toată regiunea și continuă să avanseze'', a avertizat într-un comunicat biroul regional european, care reunește 53 de state, scrie Agerpres.

În Europa, aproape un sfert dintre adulți sunt în prezent obezi, ceea ce face ca prevalența obezității să fie mai ridicată decât în orice altă regiune, cu excepția Americilor, potrivit OMS.

Nicio țară din regiune nu poate în prezent să pretindă că sistează progresia și amploarea problemei, s-a dovedit cu tărie în timpul pandemiei de COVID-19, când excesul ponderal a fost considerat un factor de risc.

''Creșterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major în cazul maladiilor non-transmisibile, în special cancere și afecțiuni cardio-vasculare'', a subliniat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.

Excesul ponderal și obezitatea ar fi totodată la originea a peste 1,2 milioane de decese anual, reprezentând peste 13% dintre decesele înregistrate în regiune, potrivit studiului.

Obezitatea este cauza a cel puțin 13 tipuri de cancer diferite și susceptibile de a fi direct responsabile pentru cel puțin 200.000 de noi cazuri de cancer anual, potrivit OMS.

''Cifra va crește și mai mult în anii următori'', a avertizat organizația.

Potrivit celor mai recente date disponibile, inclusiv până în 2016, arată că 59% dintre adulți și aproape un copil din trei (29% dintre băieți și 27% dintre fete) sunt supraponderali în Europa.

În 1975, puțin peste 40% dintre adulții europeni erau supraponderali.

Prevalența obezității la adulți a crescut cu 138% de la acea dată, înregistrând o progresie de 21% între 2006 și 2016.

Potrivit OMS, pandemia de COVID-19 a permis o evaluare a impactului epidemiei de obezitate în regiune.

Restricțiile (închiderea școlilor, izolarea la domiciliu) au determinat în paralel ''o creștere a expunerii la anumiți factori de risc care influențează probabilitatea ca o persoană să sufere de obezitate sau să fie supraponderală'', a subliniat Kluge.

Pandemia se află la originea unor schimbări nefaste în obiceiurile alimentare și sportive ale căror efecte, durabile, trebuie contracarate, a pledat OMS.

''Intervențiile politice care vizează factorii de mediu și comerciali ai unei alimentații nesănătoase (...) sunt susceptibile de a fi cele mai eficiente pentru a inversa epidemia'', a estimat ea.

Ar fi de dorit, potrivit acesteia, taxarea băuturile îndulcite, subvenționarea alimentele benefice pentru sănătate, limitarea comercializării alimentelor nesănătoase în rândul copiilor și confirmarea eforturilor în ceea ce privește încurajarea activității fizice pe tot parcursul vieții.