Aceste concluzii sunt rezultatul unei combinații de imagini satelitare din întreaga lume și date colectate în mii de orașe, a explicat pentru media doctor Sophie Gumy, de la Departamentul pentru mediu, schimbări climatice și sănătate al OMS.

OMS indică într-un raport că un număr record de peste 6.000 de zone urbane din 117 țări monitorizează în prezent calitatea aerului. Aceasta reprezintă "aproximativ 80% din populația urbană mondială de astăzi", a spus Gumy.

Cu toate acestea, acești locuitori încă respiră niveluri periculoase de particule fine și dioxid de azot, populațiile care trăiesc în țările cu venituri reduse și medii fiind cele mai expuse.

"După supraviețuirea unei pandemii, este inacceptabil să se înregistreze în continuare șapte milioane de decese care pot fi prevenite și pierderea evitabilă a nenumărați ani de sănătate bună ca urmare a poluării aerului", a declarat doctor Maria Neira, directoare a Departamentului pentru mediu, schimbări climatice și sănătate al OMS.

"Prea multe investiții sunt în continuare consacrate unui mediu poluat, mai degrabă decât în aer curat și sănătos", a notat ea.

Majoritatea măsurătorilor menționate în raport au fost efectuate între anii 2010 și 2019, adică înainte de pandemia de COVID-19 care a avut impact asupra transporturilor și a numeroase sectoare economice și industriale poluante.

Pentru OMS, constatările raportului evidențiază importanța reducerii utilizării combustibililor fosili și a adoptării altor măsuri concrete pentru reducerea nivelurilor de poluare a aerului.

Particule fine și dioxid de azot

"Preocupările energetice actuale subliniază importanța accelerării tranziției către sisteme energetice mai curate și mai sănătoase", a declarat directorul general al OMS, doctor Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat într-un comunicat.

"Prețurile ridicate ale combustibililor fosili, securitatea energetică și urgența de a aborda provocările duble în materie de sănătate ale poluării aerului și schimbărilor climatice subliniază nevoia urgentă de a progresa mai rapid către o lume mult mai puțin dependentă de combustibilii fosili", a spus el.

Informațiile actualizate din baza de date a OMS privind calitatea aerului introduc pentru prima dată măsurători la nivelul solului ale concentrațiilor medii anuale de dioxid de azot (NO2), un poluant urban comun și un precursor al particulelor și al ozonului.

Aproximativ 4.000 de localități din 74 de țări colectează date despre dioxidul de azot de la nivelul solului. Doar aproximativ un sfert dintre locuitorii acestor zone respiră concentrații medii anuale de dioxid de azot conforme cu liniile directoare ale OMS.

Dioxidul de azot este asociat cu afecțiuni respiratorii, în special cu astmul bronșic, și conduce la simptome precum tuse, respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație, spitalizări și vizite la departamentele de urgențe medicale.

Actualizarea include și măsurători ale particulelor din aer cu un diametru egal sau mai mic de 10 microni (PM10) sau 2,5 microni (PM2,5). Aceste două grupe de poluanți provin în principal din activitățile umane asociate arderii combustibililor fosili.

În cele 117 țări care monitorizează calitatea aerului, OMS a constatat o calitatea a aerului în 17% dintre orașele țărilor cu venituri mari sub liniile directoare ale OMS privind calitatea aerului în ceea ce privește PM2,5 sau PM10. În țările cu venituri mici și medii, calitatea aerului în mai puțin de 1% din orașe este conformă cu pragurile recomandate de OMS.

Particulele în suspensie sunt capabile să pătrundă adânc în plămâni și în fluxul sanguin, provocând mai ales probleme cardiovasculare, cerebrovasculare și respiratorii.