Toatele cele 27 de state membre UE ar urma să primească bani de la Mecanismul european de relansare, o schemă în valoare de 800 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi.

Pentru a primi bani, fiecare guvern trebuie să detalieze cum intenționează să cheltuie partea care îi revine, cu condiția ca cel puțin 37% din fonduri trebuie să meargă spre obiective verzi, precum reducerea emisiilor de CO2, și cel puțin 20% pentru a face economia mai pregătită pentru epoca digitală.

Planurile naționale sunt evaluate de Comisia Europeană, pentru a se asigura că îndeplinesc toate criteriile, și apoi de consiliul miniștrilor de Finanțe, înainte ca banii să fie transferați.

Executivul comunitar a aprobat deja 12 astfel de planuri naționale, trimise de Belgia, Danemarca, Grecia, Spania, Franța, Germania, Italia, Letonia, Luxemburg, Austria, Portugalia și Slovacia, care vor fi revizuite și de miniștrii europeni ai Finanțelor în luna iulie.

Aceste planuri au avut nevoie de mai multe luni de muncă intensă pentru a fi pregătite, însă odată cu aprobarea lor accentul se pune pe multiplele provocări care stau în calea implementării lor.

"Consiliul European subliniază importanța implementării depline și la timp a planurilor", susțin liderii europeni în concluziile summitului lor de la Bruxelles.

Guvernele statelor membre vor primi, în avans, doar 13% din partea lor de bani, iar tranșele viitoare vor veni de două ori pe an, după finalizarea unor ținte de investiții și reforme convenite.

"Pentru următorii ani, UE va dispune de un avantaj semnificativ pentru a se asigura că angajamentele vor fi îndeplinite", a declarat un oficial european.

De asemenea, oficialii susțin că reformele au fost deja programate pentru următoarele 6-12 luni, ceea ce le face imune la eventualele modificări ale guvernelor în perioada următoare.

Unele ONG-uri precum și unii membri ai Parlamentului European au apreciat că, în loc să introducă noi investiții și reforme, unele guverne au reambalat pur și simplu ceea ce intenționau deja să facă. Unii au detectat de asemenea o practică denumită "green-washing", adică creează impresia că proiectele sunt prietenoase cu mediul și combat schimburile climatice, deși în realitate nu fac nimic de genul acesta.

Un al doilea oficial european citat de Reuters a recunoscut că vor fi provocări dar a insistat că acest plan este o soluție preferabilă celei de a nu aloca bani pentru investiții verzi sau digitale.