Astfel, el vorbește despre „trei armate” cu interese diverse în bătălia pentru putere: guvernarea PSRM-PDM, gruparea Plahotniuc-Șor (alias Pro-Moldova și Partidul Șor) și cele două componente ale fostului Bloc ACUM – PAS și PPDA. Deputatul menționează despre acțiunile Procuraturii Anticorupție, pe de o parte, în vederea aplicării secehestrului pe averile fostului lider PDM, Vlad Plahotniuc, și despre faptul că, pe de altă parte, autoritățile nu au formulat o cerere de extrădare a acestuia din SUA. 

„Ce face Dodon în schimb? Scoate de sub sechestru Bass Systems, o companie pe care procuratura anticorupție i-o atribuia lui Plahotniuc și despre care oamenii legii au spus, după fuga lui Plahotniuc, că ar fi fost folosită de politician pentru operațiuni de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Companie despre care se știe că a câștigat pe timpul guvernării democrate marea majoritate a licitațiilor publice pentru livrarea de echipamente și tehnologii informaționale instituțiilor de stat. Pentru că la scurt timp după această ridicare de sechestre Bass Systems să-și anunțe public fuzionarea cu o companie austriacă. Doar în rezultatul scoaterii acestor sechestre a fost posibilă vânzarea cotei părți sociale a agentului economic, spun experții. Adică cum, Dodon luptă contra lui Plahotniuc, dar tolerează extinderea influenței lui economice? Ce l-a făcut pe Igor Dodon să ridice aceste sechestre și să dea un fel de degajare activității economice a lui V. Plahotniuc? Evident situația politică în care s-a pomenit strâmtorat. Pe de o parte prin instabilitatea majorității parlamentare și vulnerabilitatea PDM, pe de alta prin activitatea febrilă a Pro-Moldova și Partidul Șor, care speculând interesul PAS și PPDA de a-l doborî pe Dodon, i-au atras în himerele unei noi majorități parlamentare. Și toate pe fundalul unei degradări fără precedent a situației economice și sociale, determinată de pandemie, care a pus guvernarea în mare dificultate. Din punct de vedere politic, deci, Dodon este la cheremul lui Plahotniuc. În același timp, Plahotniuc și Șor au pe Dodon materiale compromițătoare mult mai serioase decât s-a văzut până acum, iar aceste ieșiri video sunt doar niște semnale. Asta explică de ce Dodon este cuminte în raport cu Partidul Șor și Pro-Moldova, nu cere extrădarea lui Șor, condamnarea Marinei Tauber și Reghinei Apostolova pentru „furtul miliardului” și nu zice nimic de Vladimir Cebotari (Dosarul „AviaInvest”) sau alți deputați PRO. Dodon se teme de revenirea lui Plahotniuc și la moment îndeplinește comenzile acestuia. Într-un cuvânt, Dodon rămâne în continuare ostaticul și vasalul lui Plahotniuc, căruia o asemenea ipostază îi convine. Așa cum i-a convenit între 2016-2019. Între timp, Dodon caută soluții alternative, umblă pe la Platon, speră la ruși, poate mai confiscă (sau se face) ceva pentru a-i domoli pornirile. „Razborka” bandiților continuă, fără ca cetățenii și interesele acestei țări să aibă vreo importanță”, a declarat Octavian Țîcu, într-o postare pe Facebook. 

Deputatul mai declară că finalitățile acestui joc sunt incerte, pentru că în toamnă PDM-ul lui Pavel Filip și Dumitru Diacov îl vor susține pe Igor Dodon, iar Pro-Moldova lui Andrian Candu și tot holdingul lui Plahotniuc pe Maia Sandu, „după cum se vede evident”. „Fapt ce-i va compromite șansele, pentru că este slabă în fața lui Dodon și va fi și mai slăbită prin asocierea nedorită (sau dorită) cu „finul” lui Plahotniuc”, mai spune Octavian Țîcu. 

Menționăm că președintele Igor Dodon a venit cu un mesaj în care menționează că, astăzi, 8 iunie, se împlinește exact un an „din ziua când noi am reușit să răsturnăm regimul instaurat de Plahotniuc, care pentru multă lume (inclusiv pentru mulți experți) părea imposibil de înlăturat”.