"Astăzi, în parteneriat cu vecinii și aliații noștri din Canada, Statele Unite ale Americii fac un pas istoric pentru (...) a conserva ecosistemele din Arctica", a declarat Obama într-un comunicat, evocând necesitatea de a reduce dependența de combustibilii fosili pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

Decizia de marți se sprijină pe ''o bază legală solidă" și nu poate fi contestată de un alt președinte, a asigurat un înalt responsabil de la Casa Albă.

Obama, care a făcut din protecția mediului una dintre prioritățile de vârf ale celor două mandate ale sale, s-a bazat pe o lege din 1953 (Outer Continental Shelf Lands Act) pentru a lua această decizie cu câteva săptămâni înainte de plecarea sa.

Această lege dă președinților puterea de a proteja apele federale de orice exploatare a hidrocarburilor. Textul a fost deja utilizat de mai mulți dintre predecesorii săi, între care republicanul Dwight Eisenhower și democratul Bill Clinton.

Obama a interzis de o manieră permanentă orice nou foraj pe puțin peste 50 de milioane de hectare în Oceanul Arctic, în largul Alaskăi, zonă care include toate apele americane din Marea Ciukotsk și o mare parte din apele americane din Marea Beaufort.

La rândul ei, Canada a anunțat interzicerea de o manieră permanentă a oricăror noi foraje pentru petrol sau gaze în apele canadiene din Oceanul Arctic, cu o revizuire planificată o dată la cinci ani.

"Anunțăm împreună cu Statele Unite măsuri pentru a asigura viabilitatea economiei și a ecosistemului Arcticii", și-a declarat satisfacția prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, pe Twitter.

Obama a numit, de asemenea, 31 canioane submarine din Atlantic unde va fi interzisă forarea.

Donald Trump, care de mai multe ori a pus la îndoială realitatea schimbărilor climatice, a promis să pună capăt "intruziunii" Agenției americane pentru Protecția Mediului (EPA) în "viața americanilor".

El l-a desemnat la conducerea acestei agenții pe Scott Pruitt, ministru al justiției din Oklahoma, care s-a aflat în prima linie a luptei judiciare pentru a obține anularea reglementărilor ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale centralelor pe cărbune.

Institutul american Petroleum (API), care reprezintă interesele industriei petroliere, a declarat marți că inițiativa lui Obama ar duce în SUA "în direcția greșită". "Blocarea explorării offshore slăbește securitatea națională, distruge locuri de muncă bine plătite și ar putea face energia mai scumpă pentru consumatori", a declarat unul dintre liderii API, Erik Milito.

În schimb, organizațiile de protecție a mediului au salutat inițiativa de ultim moment a președintelui democrat. "Președintele Obama își consolidează în continuare un bilanț fără precedent în ceea ce privește clima", a declarat Michael Brune, director executiv al Sierra Club.

Barack Obama, care va pleca de la putere la 20 ianuarie, a fost unul dintre principalii arhitecți ai acordului privind clima de la Paris, care prevede limitarea încălzirii globale sub pragul de 2°C, în raport cu nivelul din era pre-industrială.

În ce-l privește pe Donald Trump, după ce în campania electorală a promis că va retrage Statele Unite ale Americii din acest acord, în urmă cu câteva săptămâni el s-a declarat ''deschis" pe acest subiect. Cu toate acestea, de atunci, prin numirile sale, el a trimis o serie de semnale care neliniștesc comunitatea științifică.