Dinozaurul de pradă Spinosaurus aegyptiacus, care putea ajunge la 7 metri lungime, avea o coadă neobișnuit de lată, asemănătoare unei vâsle și care avea funcționalitatea pe care o au cozile de crocodili, făcând posibilă deplasarea prin apă, conform unui studiu publicat în ediția de miercuri a jurnalului Nature.

„Această descoperire reprezintă ultimul cui bătut în sicriu pentru ideea că dinozaurii non-aviari nu au pătruns niciodată în mediul acvatic. Acest dinozaur își urmărea în mod activ prada în apă. El nu stătea în ape puțin adânci la pândă după un pește care ar fi putut să se apropie prea mult”, susține Nizar Ibrahim, paleontolog la Universitatea Detroit Mercy, coordonatorul noului studiu, potrivit Agerpres.

Spinosaurus este de mult timp subiectul unor controverse între paleontologi. Acest dinozaur era un teropod, un grup de dinozauri în marea majoritate carnivori, care se deplasau pe două picioare.

În plus, dimensiunile lui Spinosaurus sunt foarte apropiate de cele ale vărului său mai celebru, Tyrannosaurus rex.

Spinosaurus a primit numele de la proiecțiile masive ale vertebrelor sale care formau o creastă osoasă cu lungimea de 1,6 metri pe spatele acestor animale. Acum, paleontologii susțin că această trăsătură morfologică funcționa probabil ca o velă acoperită de piele.

Apoi, pornind de la botul alungit și dinții conici, similari crocodililor, paleontologii au ajuns la concluzia că acest animal se hrănea preponderent cu pești, însă majoritatea oamenilor de știință erau de părere că Spinosaurus era un animal care vâna în apele puțin adânci din apropierea malului, așteptând nemișcat până un pește se apropia prea mult și apoi îl ataca fulgerător.

Nizar Ibrahim și colegii săi au plecat de la ipoteza că Spinosaurus nu era doar un vânător care stă la pândă. În 2014 ei publicau un articol în revista Science în care susțineau că acest dinozaur era bine adaptat la un stil de viață acvatic. Spinosaurus avea tălpile picioarelor plate și nările amplasate sus pe craniu, precum și oasele dense, fapt care îi permitea să-și controleze flotabilitatea, scriau ei în articolul din Science.

În prezentarea studiului publicat miercuri de Nature, cercetătorii au precizat că ideile lor au fost atacate pentru că nu exista încă o dovadă directă a faptului că Spinosaurus se putea deplasa în mediul acvatic.

Piesa lipsă a acestui puzzle era chiar coada lui Spinosaurus. Nu există decât un singur schelet aproape complet de Spinosaurus aegyptiacus, conform lui Ibrahim și colegilor săi. Alte rămășițe ale acestor dinozauri, adăpostite la Munchen în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost distruse de bombardamente. Iar specimenului rămas îi lipsește o mare parte din vertebrele care formau coada.

O nouă fosilă, descoperită în depozitul de sedimente Kem Kem din sud-estul Marocului, a schimbat situația. Ibrahim și echipa sa au excavat oasele ce formau 80% din lungimea cozii unui exemplar tânăr de Spinosaurus. Iar această coadă arată complet diferit de alte teropode carnivore. Era lungă și aplatizată, ca o aripă de pește.

Pentru a testa modul în care această coadă s-ar fi comportat în apă, cercetătorii au creat un model din plastic al cozii și i-au atașat un sistem de control robotic. Astfel au ajuns la concluzia că această coadă genera de 8 ori mai multă forță de propulsie în apă decât cozile altor două teropode - Allosaurus și Coelophysis, acesta din urmă fiind un mic carnivor din Triassic.

De asemenea, coada lui Spinosaurus era de 2,6 ori mai eficientă în modul în care se mișca prin comparație cu cozile acestor doi dinozauri tereștri. În schimb, conform studiului, coada lui Sinosaurus funcționa într-un mod foarte similar cozilor de crocodil, animale care se pot deplasa și pe uscat.

Reacții în lumea științifică după publicarea noului studiu

După publicarea noului studiu în Nature, această descoperire a provocat valuri în comunitatea paleontologilor.

„Pentru mine, această coadă pare perfect adaptată la mediul acvatic”, a comentat pentru CNN Jason Poole, paleontolog și profesor la Drexel University, care nu a fost implicat în noul studiu.

Chiar și așa, Spinosaurus nu ducea o viață exclusiv acvatică, iar atunci când vâna în mediul acvatic, nu se îndepărta prea mult de linia țărmului, conform paleontologului Steve Brusatte de la Universitatea din Edinburgh (care, de asemenea, nu a fost implicat în noul studiu).

„Deja nu mai există nicio îndoială că Spinosaurus era un înotător foarte capabil în apele puțin adânci din apropierea țărmurilor, dar fosilele acestor animale au fost descoperite și în zone care nu au fost acoperite de apă, așa că probabil se simțea confortabil și în apă și pe uscat”, a comentat paleontologul scoțian.

Sursa:Digi24.ro