În debutul emisiunii, Otilia Dandara a vorbit despre baștină și despre începuturi, acele rădăcini care modelează, adesea decisiv, destinul unui om și care sunt legate de două sate – din nordul și sudul Moldovei: „Viața mea ia început-o într-o extremă sudică și într-o extremă nordică și explic de ce. Cu mare drag îmi aduc aminte de ceea ce îmi povesteau părinții despre satul în care m-am născut, Baimaclia, raionul Căușeni. Mama mea a fost repartizată acolo ca învățătoare, tânăr specialist. Ulterior, și tata a activat în aceeași școală, ambii fiind învățători la clasele primare”, își amintește Otilia Dandara. Deși a plecat de acolo la o vârstă fragedă, imaginea satului i-a fost transmisă prin emoția și respectul părinților pentru comunitatea în care au lucrat, o comunitate mare, cu oameni calzi și familii cu mulți copii. „Mi-au insuflat mereu dragostea pentru satul în care m-am născut”.

Un loc aparte în sufletul său îl ocupă însă satul de origine al familiei, Bădragii Vechi, din raionul Edineț, situat pe malul Prutului. De acolo își trag rădăcinile ambii părinți, bunicii și străbunicii săi, cu excepția unei străbunici de origine ucraineană. „Despre satul meu de baștină îmi amintesc cu multă căldură. Era un sat mic, dar cu o școală foarte, foarte bună. Am avut profesori extraordinari, practic la toate disciplinele”.

Otilia Dandara spune că tocmai comunitatea în care a crescut a avut un rol esențial în formarea sa. Își amintește cum, mergând pe stradă, fie spre magazin, fie spre casa bunicilor, era salutată prima de femeile în vârstă din sat. Iar atunci când ea le saluta, răspunsul era unul care o surprindea: „Mulțumesc, dumitale”. „Fiind copil, nu înțelegeam pe deplin aceste gesturi. Astăzi însă îmi dau seama că tot ce se întâmplă în jurul nostru contribuie la formarea personalității. Este vorba despre valori pe care comunitatea le transmite prin felul de a fi al oamenilor, prin modul în care sunt gospodăriile, prin relația dintre generații”.

În centrul acestei comunități se afla școala, o instituție mică, cu aproximativ 120 de copii, dar cu un spirit puternic al învățării. „Trebuia să învățăm bine. Aveam modele, cineva devenise aviator, altul inginer. Ideea că trebuie să înveți bine era ceva ce respiram odată cu aerul”. „Această tendință de a învăța era ceva firesc, o valoare a comunității noastre”, spune Otilia Dandara. „Percepția despre școală, reprezentările mele despre școală vin de acolo. Cred că sunt unele foarte sănătoase, pe care le-am dus cu mine pe parcursul anilor”.

În diferitele funcții pe care le-a ocupat la Universitatea de Stat din Moldova, lucrurile au evoluat, spune ea, în mod natural. „Nu știu dacă mi-am propus neapărat să devin șef de catedră sau șef al Departamentului de Management al Calității. Pentru mine a contat întotdeauna activitatea în domeniul educației și o muncă bine făcută”.

Un moment definitoriu în parcursul său profesional a fost sfârșitul anilor ’90, când, deja tânăr cadru didactic universitar, a ajuns în echipa ProDidactica, organizație cunoscută pentru contribuțiile sale la reforma curriculară din Republica Moldova. „Cred că, prima mea conexiune cu o reformă serioasă, prima reflecție asupra faptului că, pentru ca lucrurile să meargă bine, ele trebuie schimbate în funcție de contextul prin care trece sistemul educațional, a fost la ProDidactica. Acolo am preluat foarte multe elemente ale culturii organizaționale – accentul pe identificarea situațiilor care necesită modernizare, pe modalitățile de transformare a proceselor educaționale, pe un alt fel de a comunica în echipă. A fost o lecție extraordinară pentru mine”.

Această experiență i-a consolidat tendința de implicare și i-a oferit instrumentele necesare pentru a înțelege mecanismele de implementare a inovațiilor în educație, cunoștințe pe care ulterior le-a transferat în învățământul superior.

Astfel, în 2002, i s-a propus să participe la elaborarea curriculumului universitar. „Trecusem deja prin studiul și implementarea paradigmei curriculare în învățământul general. Când mi s-a spus că ar fi bine să mă implic, nu știam exact unde vom ajunge, dar m-am apucat de lucru”.

Au fost elaborate concepte care au stat la baza trecerii de la paradigma academică tradițională, centrată pe transmiterea de informație, cu profesorul într-o poziție dominantă în fața studenților, la o abordare curriculară modernă, în care rolurile se transformă, iar accentul cade pe finalități și pe formarea competențelor.

„Acele repere conceptuale au stat la baza reformei curriculare din Universitatea de Stat din Moldova. Atunci nu eram șef de catedră și nu aveam legătură cu managementul calității, dar în baza acelor repere toate programele universitare au fost transformate în curriculum”.

De la implementarea inovației până la asumarea unor funcții de conducere a fost doar un pas. Vizibilitatea și implicarea sa în reforma curriculară au deschis drumul spre poziții de leadership: șef de departament, ulterior șef al Departamentului Managementul Calității și, mai târziu, prorector pentru activitatea didactică.

Privind retrospectiv, Otilia Dandara spune că toate ipostazele trăite în cadrul Universității de Stat din Moldova, cea de studentă, profesoară și manager, au fost la fel de intense și provocatoare.

„Au fost etape frumoase, incitante, care mi-au oferit șansa de a vedea lucruri noi și de a tinde spre alte orizonturi. Dar trebuie să recunosc că fiecare ipostază a avut și momentele sale de tensiune, riscuri, situații de criză și confruntări cu propriul ritm de creștere profesională”.