Poeta Ioana Isac, autoarea volumului „Poezii pe pereți”, regizoare de evenimente și una dintre vocile active ale scenei culturale contemporane, a vorbit în cadrul emisiunii despre rolul poeziei într-o societate marcată de viteză și algoritmi, despre responsabilitatea artistului, dar și despre curajul de a rămâne autentic într-un spațiu public tot mai expus.

Despre rolul civic al artistului

Întrebată despre rolul civic al creatorilor, Ioana Isac spune că influența artiștilor există, însă responsabilitatea nu aparține doar celor care creează:  „Rolul civic e atât de greu de definit. Da, noi avem impact, da, noi putem influența, dar asta nu îl scutește pe cel care citește de responsabilitatea sa. (...) Oamenii au o frică de a vorbi, de a se expune, de a fi criticați. Fricile astea ne blochează foarte mult. În momentul în care te eliberezi de ele și ești pur și simplu tu, în forma în care ești, asta devine un act de curaj. În contextul volumului uriaș de informații la care avem acces astăzi, consider că fiecare persoană trebuie să își creeze propriul „scut” pentru a filtra informațiile inutile”, spune Ioana Isac.

Poezia într-o societate care pare să o ignore

Poeta Ioana Isac crede că una dintre problemele societății este lipsa interesului pentru cultură în general, iar poezia nu face excepție:  „Avem niște carențe majore la capitolul interes public pentru cultură. Din cauza asta a suferit și poezia. Ea nu ni se pare interesantă sau importantă. Fiecare om poate trăi fără poezie, de la naștere până la ultimele clipe. Dar ce frumos ar fi dacă ar trăi cu ea. Și primul pas pentru o schimbare este simplu: să îi oferim poeziei o șansă”.

Potrivit artistei, apropierea oamenilor de poezie este un efort comun care implică școala, familia, mediul academic, creatorii și societatea în ansamblu. „Nu cred că trebuie să căutăm vinovați. Nu doar școala trebuie să facă asta și nu doar părinții. Este un lucru comun pe care trebuie să îl facem fiecare dintre noi”, afirmă ea.

Pentru Ioana Isac, poezia nu este doar un text pe hârtie, ci o formă de experiență care poate ieși din pagină și poate deveni vizuală, socială și emoțională.

Interviul integral îl puteți urmări pe link-ul de mai jos: