„Anul acesta este cel mai spectaculos, deoarece se configurează întreg profilul șanțului din jurul cetății și putem spune mai multe despre lățimea, adâncimea lui, cum a fost amenajat. Ca element de apărare al cetății este foarte important – ne ajută să înțelegem că nu doar zidurile cetății apărau, ci era un sistem complex de apărare”, spune Sergiu Musteață.

„Unul din obiective a fost să descoperim șanțul care a înconjurat cetatea. Să vedem și planimetric și stratigrafic, cum arată el. Anul acesta am avut noroc să-l intersectăm exact, perpendicular și putem să spunem despre lățimea, adâncimea lui și alte elemente defensive. Un șanț destul de lat – de 4 metri. L-am surprins exact cum a fost el inițial construit și ulterior astupat de-a lungul timpului. Stratigrafia ne arată că acest șanț este amplasat la 23 de metri de zidurile cetății, circular, de jur împrejur apăra cetatea, inclusiv din fața râului, din fața porții, probabil cu un sistem de intrare mai complicat, pe care nu-l cunoaștem, deoarece astăzi este amenajată faleza, cheiul. Ar fi cazul să fie o cercetare, să putem afla mai multe despre acea intrare. Știm că a existat un șanț – lat și adânc de 3-4 metri. Nu era cu apă, chiar dacă la Soroca sunt toate elementele necesare – în față râul, apele subterane la suprafață. Dar suprapunerile de sol nu arată a fi  un șanț cu apă. Există urme de inundații, dar astea-s inundații care se întâmplă periodic. Lățimea era de 4 metri, de ambele părți ale șanțului erau bârne ascuțite, pe fundul șanțului, erau bârne de 60 cm – până la un 1 metru și 20 cm, amplasate una lângă alta, cu vârfurile ascuțite în sus. În partea opusă, lângă cetate, în pragul șanțului era amenajat un alt rând de bârne ascuțite, adică era foarte dificil dacă nimereai acolo să te mai ridici”.