Întâlnirea de la Viena va reuni reprezentanți ai părților, mediatorilor și observatorilor la negocieri. Se așteaptă ca părțile să facă uz de imboldul oferit de re-deschiderea recentă a podului dintre localitățile Gura Bîcului și Bîcioc. De asemenea, se așteaptă un progres în ceea ce privește cele șapte chestiuni rămase din pachetul din opt puncte, potrivit unui comunicat al Misiunii OSCE în Republica Moldova.

Sâmbătă, reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au semnat patru decizii protocolare ce țin de funcționarea școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, accesul fermierilor la terenurile agricole pe teritoriul controlat de autoritățile separatiste, reluarea interconexiunii telefonice și apostilarea diplomelor eliberate de Universitatea din Tiraspol.

Faptul că regimul de la Tiraspol a căzut de acord să ajungă la anumite compromisuri se datorează situației din regiune care afectează administrația din stânga Nistrului, susține expertul Oazu Nantoi. În acest sens el s-a referit la schimbarea atitudinii Kievului față de regiunea separatistă și aflarea trupelor militare ruse pe teritoriul ei, după izbucnirea conflictului din estul Ucrainei, înrăutățirea situației economice și sociale, ceea ce a determinat cercurile influente din regiune să meargă la discuții cu Chișinăul. Totuși, Oazu Nantoi nu se așteaptă la evoluții spectaculoase de la negocierile în formatul 5+2.

„În cadrul formatul pentalateral, de regulă, sunt oficializate acele înțelegeri care sunt  atinse fie în formatul bilateral, fie cum a fost până acuma – dictate de Moscova. Astfel, să nu așteptăm miracole de la un mecanism care a fost impus de Federația Rusă în scopul controlului total a ceea ce numim noi control transnistrean.”

Cotidianul rus Kommersant scrie că deciziile protocoale semnate sâmbătă au fost posibile în urma implicării președintelui Partidului Democrat Vlad Plahotniuc și a conducerii cunoscutului concern Sheriff din stânga Nistrului. Analistul Anatol Țăranu nu exclude această ipoteză, dar menționează că acest lucru nu ar fi fost posibil fără aprobarea Moscovei, interesată acum să înregistreze succese pe plan internațional.

„Putin are nevoie de anumite progrese în plan extern. Acuma Rusia este în izolare completă și acum ei déjà sunt bucuroși să obțină progrese chiar pentru asemenea problem secundare precum Rusia precum este cea transnistreană. Și, din acest punct de vedere, ei au forțat mâna Tiraspolului să meargă la anumite cedări.”

Amintim că ultima rundă de  negocieri în formatul 5+2 a avut loc la Berlin la începutul lunii iunie 2016. Atunci părțile au semnat un protocol care cuprinde și subiectele care țin de școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, precum și pământurile, la care fermierii din Dubăsari nu au acces. Mai mulți experți de la Chișinău au acuzat atunci că R.Moldova a fost forțată să semneze acel document care nu ține cont și de interesele Chișinăului.