27,4% dintre persoanele angajate sunt supuse unui risc sporit (18,1%) și extrem (9,3%) de a activa în condiții precare de muncă în ceea ce vizează remunerarea. Precaritatea muncii din perspectiva remunerării este caracterizată prin posibilitatea redusă a persoanelor angajate de a negocia și influența condițiile de salarizare și de a acoperi necesitățile zilnice din câștigurile salariale. Alt risc este al concedierii sau modificării programului de muncă fără explicarea acestor intervenții din partea angajatorului și perpetuarea practicării muncii informale – salarizarea „în plic”.

A cincea parte dintre persoanele angajate s-a confruntat cu reducerea veniturilor salariale în timpul pandemiei. Intervențiile asumate la nivel global și național au avut repercusiuni asupra participării pe piața muncii și asupra menținerii activității economice a mai multor agenți economici. Potrivit datelor sondajului de opinie desfășurat în rândul populației ocupate, în medie fiecare a cincea persoană angajată s-a confruntat cu pierderea temporară a locului de muncă pe timp de pandemie din cauza sistării activității entității în care muncea.  Iar fiecare a treia persoană a indicat reducerea numărului de ore lucrate.

De asemenea, s-a constatat că din totalul celor care au suportat reduceri financiare, fiecare al treilea a indicat o diminuare de 26-50% din salariu. Circa 28% dintre persoanele care s-au confruntat cu reducerea veniturilor salariale au indicat o diminuare de până la 50%. Totodată, sondajul arată că fiecare a treia persoană a avut o diminuare a numărului lunar de ore lucrate. 16% dintre aceștia au avut un program de lucru mai mic cu peste 30 de ore.

Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „Inițiativa civică pentru promovarea în perioada pandemică a drepturilor persoanelor angajate”.