Condusă de Liu Xingyin, cadru didactic la Universitatea Medicală din estul Chinei, echipa de cercetători a anunțat că această descoperire ar putea deschide o nouă cale teoretică pentru tratarea autismului, care se concentrează pe digestie și activitatea sistemului imunitar.

Liu a precizat că musculițele de oțet cu deficit de KDM5 stăteau la distanță una de alta, răspundeau mai lent la stimuli și intrau mai puțin în contact cu celelalte exemplare.

''Toate aceste fenomene sunt similare cu tulburările de comunicare în cazul persoanelor cu autism'', a declarat Liu înainte de Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, marcată la 2 aprilie.

Studiul demonstrează că în cazul exemplarelor cu deficit de KDM5 barierele mucoasei intestinale erau afectate iar flora intestinală prezenta un dezechilibru.

''Multe persoane cu autism prezintă afecțiuni intestinale severe, precum diaree și sindrom de colon iritabil. Acest lucru vine în concordanță cu concluziile noastre'', a subliniat Liu.

O cercetare ulterioară a relevat de asemenea că prin utilizarea antibioticelor sau prin administrarea de Lactobacillus plantarum poate îmbunătăți comportamentul social și durata de viață a unora dintre musculițele de oțet cu deficit de KDM5.

''În general, studiile anterioare pe tema autismului s-au concentrat pe genetică'', a spus Liu care a precizat că echipa sa așteaptă ''cu nerăbdare'' să deschidă ''o nouă cale pentru terapia autismului uman din perspectiva digestiei umane și a sistemului imunitar''.

Rezultatele studiului au fost publicate în cel mai recent număr al jurnalului științific Cell Host & Microbe.