Potrivit datelor Biroului politici de reintegrare, această creștere, deși lentă, este semnificativă în contextul general al declinului demografic din regiune.

„Această creștere, deși lentă, confirmă faptul că părinții continuă să își orienteze copiii spre instituțiile unde procesul educațional se desfășoară în limba română, cu aplicarea programelor școlare aprobate de Ministerul Educației și Cercetării, care oferă perspective reale de viitor. Totodată, această tendință este și mai valoroasă în contextul general al declinului demografic și al scăderii constante a numărului de copii din întreaga regiune transnistreană a Republicii Moldova”, precizează Biroul politici de reintegrare. 

Totuși, autoritățile avertizează că aceste școli continuă să funcționeze în condiții dificile. Cinci dintre cele opt instituții își desfășoară activitatea în spații închiriate, improprii procesului educațional și neadaptate cerințelor moderne. Situația este cauzată de presiunile exercitate de administrația de la Tiraspol, care refuză restituirea sediilor proprii ale școlilor sau alocarea unor clădiri adecvate.

Pe fundalul acestor presiuni, este cu atât mai îmbucurător că părinții aleg să-și înscrie copiii în școlile cu predare în limba română, care rămân singura alternativă sigură și viabilă după ce așa-zisele structuri din regiune închid, rând pe rând, instituțiile educaționale moldovenești ce funcționează în baza grafiei chirilice.

„Cele opt școli cu predare în limba română reprezintă astăzi nu doar o opțiune educațională, ci și o garanție de viitor pentru copiii din regiunea transnistreană, asigurându-le dreptul la educație de calitate, conform standardelor naționale, europene și internaționale”, mai menționează autoritățile. 

Autoritățile Republicii Moldova își reafirmă angajamentul de a sprijini aceste instituții prin proiecte de modernizare și măsuri concrete, astfel încât fiecare copil să poată învăța într-un mediu sigur și demn, indiferent de presiunile artificiale existente în regiune.