“Parlamentul României a învestit un fost primar în funcția de președinte al țării, în urma alegerilor calificate de acesta drept un triumf al democrației, la 25 de ani de la sfârșitul comunismului”, scrie “Washington Post”. “Prooccidentalul Klaus Iohannis promite un stil diferit de cel combativ al lui Traian Băsescu, președintele care predă funcția după mandatul maxim posibil, de zece ani”, remarcă “New York Times”. Iar “The Guardian” adaugă că noul șef al statului român “a promis să combată corupția și să clădească o ‘națiune puternică'”. Din Rusia, agenția Tass remarcă “atașamentul reafirmat de Klaus Iohannnis față de ‘cei trei piloni ai politicii externe a României: consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, intensificarea participării în cadrul UE și NATO”. Agenția moscovită notează de asemenea că noul președinte “consideră că sancțiunile contra Federației Ruse trebuie menținute”. “Klaus Iohannis pledează pentru o nouă imagine a României”, conchide “La Vanguardia” din Spania. Iar cotidianul britanic “The Independent” publică un interviu în care președintele învestit își prezintă obiectivele, între care se numără “revenirea la austeritate fiscală, întărirea statului de drept și combaterea corupției”. După discuția cu fostul primar al Sibiului, ziarul britanic conchide că “lipsa sa de experiență pe scena politică s-a dovedit a fi un avantaj, alegătorii fiind sătui de politicienii plini de emfază, pe care i-au văzut angrenați în tot felul de certuri mărunte și ridicole, în timp ce rata șomajului a crescut, iar producția agricolă și pensiile au urmat o curbă descendentă”. Și tot “The Independent” amintește că “în această săptămână se împlinesc 25 de ani de când dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat de la putere”. Prilej cu care cotidianul polonez “Dziennik” publică un reportaj-anchetă, intitulat “Revoluție falsă în România. Tiranul a fost omorât de subalterni”. “Practic – explică în continuare publicația de la Varșovia – după uciderea lui Ceaușescu, puterea a fost preluată de Ion Iliescu, comunist din anturajul dictatorului” și “cu excepția câtorva cazuri de colaboratori foarte compromiși ai “geniului Carpaților”, restul și-au salvat nu doar viața, dar și funcțiile. Securitatea nu a fost trasă la răspundere, iar foștii ofițeri s-au reorientat spre afaceri și politică”, rezumă cotidianul polonez, cu concluzia că “Nici până în ziua de azi nu se știe – și de altfel nimeni nu vrea să explice – cine a dat ordin să se tragă în oameni”. Iar “La Vanguardia” punctează: “la împlinirea a 25 de ani de la căderea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, mulți români continuă să spere că vor fi pedepsiți cei responsabili de moartea a peste o mie de civili, în revolta care s-a încheiat cu împușcarea dictatorului”.