Noua criză financiară pândește dolarul

  • 07 Mai 2015 11:17
Noua criză financiară pândește dolarul

Piețele financiare au fost ținute în viață doar prin infuzii de lichidități începând cu 2009. Prețurile activelor au avut de suferit în urma incercărilor de relansare economică făcute de băncile centrale.

Conformul unei estimari, 80% din pretul proprietatilor imobiliare este sustinut doar de programele de relaxare cantitativa. In ziua de azi, pietele financiare ar necesita infuzii trimestriale de aproximativ 200-250 de miliarde de dolari doar ca sa mentina stabil pretul activelor.

Numai ca ne aflam intr-o perioada in care politicile monetare ale bancilor centrale incep sa difere ca de la cer la pamant, iar acest lucru are implicatii atat asupra stabilitatii pietelor, cat si a preturilor, opineaza fostul bancher Satyajit Das, intr-un comentariu din Market Watch, citat de Business24.ro

Masuri defazate

Rezerva Federala este pe punctul de a pune capat programului sau de relaxare cantitativa, incheiand operatiunile de achizitii de obligatiuni si titluri ipotecare, care la nivelul de varf a infuzat sume de peste 1000 de miliarde/an in pietele financiare.

In timp ce programul de achizitii s-a incheiat, Rezerva Federala nu da semne ca ar intentiona sa puna in vanzare nimic din portofoliul de titluri de valoare estimat la peste 4.000 de miliarde de dolari.

Investitiile vor continua sa fie efectuate din platile principale rezultate in urma detinerii titlurilor ipotecare si obligatiunilor colectate de pe piata.

Combinatia dintre pastrarea unui portofoliu de dimensiuni considerabile si mentinerea dobanzii de referinta la un nivel scazut duce la o relaxare a conditiilor financiare, dar acest lucru nu inseamna ca Rezerva Federala va adauga in piata lichiditati majore.

Retragerea sprijinului Rezervei Federale ar putea fi suplinit de programele similare lansate in Europa si Asia de Banca Centrala Europeana si Banca Japoniei, dupa cum s-au exprimat unii analisti.

BCE intentioneaza sa isi creasca portofoliul de obligatiuni si titluri de valoare cu peste 1.000 de miliarde de euro, intr-un program care se va intinde pe un an si jumatate si care consta in achizitia de titluri de stat, titluri garantate cu active si imprumuturi catre bancile din zona euro.

In Japonia, banca centrala urmeaza sa achizitioneze titluri de stat emise de guvernul de la Tokyo intr-un program care va atinge nivelul de 700 de miliarde de dolari anual.

Echilibru precar

Egal cu 16% pocente din PIB-ul tarii, programul de relaxare cantitativa initiat de Banca Japoniei depaseste valoarea celui initiat in Statele Unite, daca este sa ne raportam la dimensiunile celor doua economii.

Pana la sfarsitul anului viitor, bilantul celor doua programe initiate de BCE si Banca Japoniei ar trebui sa cumuleze 2.500 miliarde de dolari, la rata curenta de schimb. Aceasta echivaleaza suma de 3.600 miliarde de dolari infuzata de Rezerva Federala in piata din Statele Unite.

O problema o reprezinta Banca Populara Chineza, care poate dezechilibra balanta printr-o politica monetara asemanatoare.

Insa acest lucru abia va fi resimtit, pe masura ce lipsa acuta de lichiditati generata de controlul impus bancilor din umbra din China isi va spune cuvantul.

Problema reala o reprezinta insa modul diferit de aplicare a celor patru programe de relaxare cantitativa.

Rezerva Federala si Banca Japoniei au tendinta sa directioneze banii strict catre piata titlurilor de stat, in timp ce BCE a anuntat ca va imprumuta si bancile.

In China, oricum, programul urmeaza sa se deruleze doar prin intermediul sistemului bancar.

Lumea, dependenta de dolari

Diferenta cruciala intre aceste programe individuale este ca masurile initiate de bancile din Europa, Japonia si China nu pot suplini rolul crucial al valutei americane pe pietele globale.

Dolarul ramane in continuare cea mai apreciata rezerva valutara a lumii. Nivelul pietei imprumuturilor in Statele Unite se ridica la 60.000 de miliarde, mai mare decat cel combinat al pietelor din Japonia si zona euro.

In al doilea rand, moneda americana este un etalon pe piata valutara mondiala, alte monede fluctuand in functie de evolutia dolarului. Cursul de schimb al dolarului influenteaza si pretul bunurilor din lumea intreaga.

In al treilea rand, cea mai mare parte din imprumuturile externe, in special cele contractate de economiile emergente, este denominata in dolari.

Datele din septembrie 2014 prezentate de Banca Internationala a Reglementelor arata ca nivelul creditelor non-bancare contractate in afara granitelor Statelor Unite se ridica la 9.200 miliarde de dolari, intr-o proportie de 46% reprezentata de titlurile de creanta si 54% de creditele bancare.

Totalul sumei este in crestere cu 50% fata de sfarsitul anului 2009. Datornicii de pe pietele emergente s-au imprumutat de 5.700 miliarde de dolari: 2.100 miliarde in titluri de creanta si 3.600 in credite bancare.

Un procent cuprins intre 75 si 80 de procente din aceasta suma este estimat a fi denominat in dolari.

Imprumuturile transfrontaliere, majoritatea efectuate in moneda americana de catre bancile din China si companii au atins valoarea de 1.100 miliarde de dolari. 450 de miliarde au mers catre Brazilia, 380 in Mexic si 700 de miliarde in Rusia.

Nici macar nu este clar ce procent din aceste imprumuri este protejat impotriva riscului valutar prin venituri generate in dolari de aceste economii sau de instrumentele derivate.

Insa, devine clar ca lipsa de lichiditati, aprecierea dolarului si o eventuala crestere anticipata a dobanzii de referinta a Rezervei Federale vor duce la nerecuperarea unei importante parti a acestor credite.

Aceasta va crea dificultati majore pentru statele deja supraindatorate in returnarea acestor bani si va declansa o noua criza financiara.

Riscul este accentuat si de gradul ridicat de indatorare al populatiei din multe dintre aceste piete emergente.

Prabusirea pietei de materii prime face si mai greu pentru multe state exportatoare sa isi indeplineasca obligatiile fata de creditori, lasandu-le prada in fata fluctuatiilor din piata valutara.

Acest fenomen reduce si cantitatea de lichiditati aflata in circulatie.

Stabilitatea financiara, în pericol

Inca de la primul soc inregistrat de pretul petrolului, reciclarea petrodolarului sau a veniturilor excedentare realizate de tarile exportatoare de petrol a jucat un rol semnificativ in mentinerea circuitului de capital la nivel global.

O perioada prelungita de preturi reduse la materii prime va reduce drastic cantitatea de bani aflata in circulatie, va impinge moneda americana in sus si va creste dobanzile, facand imposibil pentru datornici sa intre in posesia dolarilor, crede Satyajit Das.

Primele luni ale anului 2015 au marcat si o reducere brusca cu 15% a rezervei valutare a Arabiei Saudite, cel mai mare stat exportator de petrol din lume, dezvaluind deja cat de acuta este in acest moment criza de lichiditati din pietele globale.

Din acest punct de vedere, situatia pare sa semene cu cea de la sfarsitul anilor '90, cand pretul scazut al petrolului, dobanzile mari din SUA si cresterea gradului de indatorare pe pietele emergente au declansat criza monetara din Asia, falimentul Rusiei si prabusirea fondului de risc Long Term Capital Management.

Acum, ca si atunci, riscul la adresa stabilitatii financiare globale si cel reprezentat de pretul activelor este in continua crestere.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Ascultă&Călătorește cu Andrei Mîțu
Meteo Chișinău
4
Cer senin
Umiditate:80 %
Vint:3,1 m/s
Fri
3
Sat
3
Sun
3
Mon
2
Tue
4

Curs oficial BNM 22 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6967 -0.0000
USD 16.6356 -0.0000
RON 4.0711 -0.0000
UAH 0.6064 -0.0000
RUB 0.2255 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău