În lipsa unui comisar desemnat al Marii Britanii, noua Comisie Europeană va fi formată din 27 de comisari, cu tot cu președinta Ursula von der Leyen, și va avea opt vicepreședinți, inclusiv Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, funcție care va fi deținută de spaniolul Josep Borrell.

Vicepreședinții sunt responsabili pentru prioritățile majore ale noii Comisii Europene, iar trei dintre ei - Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis - vor fi atât vicepreședinți responsabili pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisari. Ceilalți patru vicepreședinți sunt Vera Jourova, Margaritis Schinas, Maros Sefcovic și Dubravka Šuica.

Pe lista lista viitorilor comisari europeni, validată luni de Consiliul Uniunii Europene și aprobată miercuri de Parlamentul European cu o majoritatea confortabilă, se mai află și Thierry Breton, Helena Dalli, Elisa Ferreira, Mariya Gabriel, Paolo Gentiloni, Johannes Hahn, Phil Hogan, Ylva Johansson, Stella Kyriakides, Janez Lenarcic, Didier Reynders, Nicolas Schmit, Kadri Simson, Virginijus Sinkevicius, Jutta Urpilainen, Adina Vălean, Olivér Varhelyi și Janusz Wojciechowski.

Printre promisiunile pe care le-a făcut în Parlamentul European înainte de votul de confirmare din iulie sunt propunerea unui Pact ecologic european în urma aplicării căruia Europa ar urma să devină primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, propunerea unui instrument legal privind instituirea unui salariu minim corect la nivelul UE, propunerea de măsuri de transparență privind salarizarea menite să asigure echitatea de gen, precum și inițierea unei legislații asupra "implicațiilor umane și etice" ale inteligenței artificiale.

Într-un articol intitulat "Provocarea reală de 100 de zile a Ursulei von der Leyen", politico.eu prezintă calendarul primelor 100 de zile ale noii Comisii Europene, în care, pe lângă sarcinile asumate de președinta sa, echipa executivului comunitar va trebui să gestioneze și numeroase alte chestiuni aflate sau nu în afara controlului său.

Deși mandatul oficial al noii Comisii începe pe 1 decembrie, prima întâlnire oficială a Colegiului Comisarilor va avea loc pe 4 decembrie, în care vor fi luate mai multe decizii birocratice, printre care metodele de lucru, inclusiv ordinea de succesiune în executiv, respectiv ordinea în care vicepreședinții îi vor prelua atribuțiile în absență.

Pe 11 decembrie se așteaptă deja ca Ursula von der Leyen să-și prezinte Pactul ecologic european sau "European Green Deal", scrie politco.eu, un pachet foarte ambițios de propuneri pentru combaterea schimbării climatice, care se anticipează că va fi piesa de rezistență a președinției ei.

Calendarul nu este unul sigur, dar toate semnele arată că acesta este un termen crucial. Conferința anuală a ONU privind combaterea schimbării climatice va avea loc la Madrid, între 2 și 13 decembrie, iar von der Leyen speră ca liderii UE, care se vor aduna la Consiliul European pe 12 decembrie, se vor pune de acord asupra obiectivului de neutralitate din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Mulți militanți ai cauzei susțin că sunt necesare obiective și mai ambițioase, dar liderii UE nu au adoptat nici măcar obiectivul referitor la 2050 la summitul din luna iunie din cauza opoziției unor țări din Europa Centrală și de Est.

Iar a doua zi, la Consiliul European, se așteaptă o discuție tensionată privind noul Cadru Financiar Multianual, care se va aplica pe o perioadă de șapte ani începând cu 1 ianuarie 2021. Ursula von der Leyen și echipa ei vor depune eforturi pentru a schimba gândirea liderilor statelor membre pentru a face loc priorităților ei politice, care nu au fost luate în considerare când Comisia Europeană și-a prezentat propunerea ei inițială de buget, în mai 2018.

Politici ambițioase precum pactul ecologic european necesită o creștere cu 30% a alocărilor UE pentru ajutor extern de pildă, iar țările UE care poartă povara cea mai grea a bugetului nu sunt de acord cu noi creșteri, mai ales în contextul în care Brexit-ul va lăsa o gaură în buget care ar putea necesita alocări suplimentare doar pentru acoperirea programelor existente. Însă fără resurse financiare, multe dintre propunerile noii Comisii nu vor ajunge prea departe, comentează politico.eu.

Înainte de a ridica o cupă de șampanie de Anul Nou, Comisia von der Leyen, împreună cu experții naționali în securitate cibernetică, trebuie să finalizeze o listă de măsuri pe care țările le pot lua pentru a reduce riscurile asupra rețelelor 5G.

Comisia lui Jean-Claude a lansat o mare revizuire a regulilor de securitate pentru rețelele 5G, în contextul presiunilor din partea omologilor americani care vor ca Europa să înceteze să achiziționeze echipamente de la liderul de piață chinez Huawei.

Obținerea unui consens până la sfârșitul anului asupra așa-numitului "5G security toolbox" nu va fi ușor. Printre ideile propuse sunt recomandări de a institui o evaluare de securitate națională asupra acordurilor din domeniul telecomunicațiilor și de a implementa condiții stricte, la nivelul UE, pentru companii precum Huawei.

31 ianuarie, ziua a 62-a dintre primele o sută ale mandatului ei, ar putea fi ziua Brexitului sau a unei noi amânări. În funcție de evoluțiile din Marea Britanie, Ursula von der Leyen și echipa ei ar putea începe în sfârșit negocierile privind un acord comercial cu Londra, dacă nu cumva liderii UE vor fi acceptat o nouă amânare.

Luna februarie ar urma să fie pentru noua Comisie una a activităților dedicate sectoarelor digital și tehnologic. Eforturile de a contura o legislație asupra inteligenței artificiale vor fi conduse de vicepreședintele executiv Margrethe Vestager.

Von der Leyen a promis personal legislație privind inteligența artificială în primele 100 de zile, despre care atât ea, cât și Vestager au spus că este necesară pentru a se asigura că tehnologiile sunt utilizate etic.

Dar există un lobby intens de la Bruxelles și până la Berlin, mulți avertizând împotriva "grabei de a reglementa". Unii lideri, precum cancelarul german Angela Merkel văd reglementarea inteligenței artificiale drept parte a efortului UE de a impune ritmul în materie de protecție a cetățenilor de riscurile avansului tehnologic, cum a procedat blocul comunitar în cazul Regulamentului general de protecție a datelor.

Însă Margrethe Vestager ar putea fi pusă în situația de a intra în conflict cu Thierry Breton, comisarul francez responsabil pentru piața unică. Breton, care a fost CEO al firmei Atos din domeniul tehnologiei, a dat de înțeles că nu este de acord cu reglementări rapide în domeniu.

După 1 martie, se anticipează că noua CE va prezenta un pachet de primăvară privind clima, care să transforme mai multe propuneri cruciale în legi europene. Asta ar putea include o lege care să angajeze asupra neutralității continentului până în 2050 din punctul de vedere al impactului asupra climei, dar și o aducere la zi a obiectivelor pentru 2030, un proces de consultare asupra pactului ecologic european și prezentarea unui cadru privind strategia de combatere a schimbării climatice. În esență, ideile care ar urma să fie prezentate în decembrie ar trebui să prindă contur, dând startul bătăliei privind ceea ce ar trebui să facă țările și care va fi costul.

Însă chiar dacă va reuși să-și respecte angajamentele pentru primele 100 de zile, reușind să mobilizeze majorități în Parlamentul European foarte divizat și să depășească diviziunile și tensiunile între capitalele europene, și chiar să treacă peste capcana Brexit-ului și pericolele sale, noua șefă a executivului comunitar tot va mai avea în față 94% din mandat și o sumedenie de probleme.

Printre acestea, relația UE cu China, în contextul în care în primăvară este programat un summit la Beijing, sau dezacordul privind declanșarea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, pe care UE speră să le rezolve înainte de summitul din mai dedicat Balcanilor de Vest, mai scrie politico.eu.