Descoperirea bombei artizanale, în seara zilei de 9 aprilie a.c., a alimentat temerile legate de producerea unui atentat în Norvegia, cu atât mai mult cu cât cu câteva ore mai devreme la Stockholm, în statul învecinat Suedia, avusese loc un atac cu mașina soldat cu 4 morți.

Poliția norvegiană l-a reținut rapid pe adolescent, un rus originar din Ingușetia venit în Norvegia în 2010 împreună cu familia sa, iar serviciile de securitate au decis creșterea nivelului de alertă în țară.

Adolescentul, care pe parcursul procesului s-a dovedit simpatizant al mișcărilor islamiste radicale, nu a fost urmărit în baza legislației antiteroriste, ci pentru "deținere de explozibili cu intenția de a comite un act criminal". Tânărul și-a ispășit de altfel o mare parte din pedeapsa pronunțată împotriva sa, aflându-se în arest din luna aprilie.

Verdictul tribunalului din Oslo arată că acesta avea intenția de a detona dispozitivul artizanal în centrul capitalei, ceea ce ar fi putut crea panică. Reconstituirea a arătat că bomba improvizată dintr-un tub de butan de 30 de centilitri legat cu bandă adezivă de un aprinzător și de bucăți de metal ar fi putut provoca pagube limitate. Apărarea a susținut că a fost vorba de "prostioare de puștan", cerând achitarea tânărului, în timp ce acuzarea a cerut doi ani de închisoare.

Norvegia rămâne marcată de atacurile de la 22 iulie 2011 comise de extremistul de dreapta Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de oameni detonând o bombă lângă sediul guvernului de la Oslo și deschizând focul asupra participanților la o tabără de vară a tineretului laburist pe insula Utoeya.