Potrivit specialiștilor, simulările modelelor numerice rulate în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie privind deplasarea norului de fum din zona Cernobîl, Ucraina, în perioada 28 – 30 martie 2022, estimează că direcția predominantă a vântului va fi dinspre vest – sud-vest către est – nord-est, astfel că tendința de evoluție a norului de fum va fi de deplasare către sudul, apoi către estul Ucrainei și ulterior spre Rusia, scrie DIGI24.

„Astfel, ca urmare a evaluărilor specialiștilor europeni, circulația aerului indică faptul că teritoriul României nu va fi afectat”, transmite ANM într-un comunicat citat de Mediafax.

Autoritățile române monitorizează împreună cu cele europene evoluția efectelor produse de incendiile din pădurile din apropiere zonei Cernobîl. Astfel, ANM anunță că în prezent valorile de radioactivitate se mențin în limite normale în Europa, inclusiv în Ucraina, conform Centrului de Cercetări Comune (JRC) al Comisiei Europene.

Incendii de vegetație au izbucnit în zona de excludere de la Cernobîl

Noi incendii de vegetație au izbucnit în zona centralei nucleare de la Cernobîl, ocupată de forțele ruse, a informat luni AFP, citând autoritățile ucrainene, relatează Agerpres.

„În zona de excludere au început incendii masive, care pot avea consecințe foarte grave”, a scris duminică seara vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk pe contul său Telegram. „Acum este imposibil să controlăm și să stingem incendiile în totalitate din cauza capturării zonei de excludere de către forțele ruse de ocupație”, a adăugat ea.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat duminică că situația securității la centralele nucleare din Ucraina a rămas neschimbată. AIEA evaluase săptămâna trecută că incendiile forestiere din jurul centralei Cernobîl nu prezentau un risc radiologic major.

AIEA a încetat, din 9 martie, să mai primească date în direct de la Cernobîl și și-a exprimat îngrijorarea duminică în legătură cu lipsa de rotație a personalului din 20 martie.

Centrala de la Cernobîl a fost preluată de armata rusă în 24 februarie, în prima zi a invaziei.

Reactorul numărul patru al centralei a explodat în 1986, provocând cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie. Este acoperit cu un sarcofag dublu: unul construit de sovietici, acum deteriorat, și un altul mai modern, inaugurat în 2019, cu finanțare internațională. Celelalte trei reactoare ale centralei au fost oprite treptat după dezastru, ultimul în 2000.