NOI ȘI EUROPA: Vitalie Varzari, OIM: „Avem o categorie destul de vastă de migranți care au indicat că iau în considerare opțiunea de a reveni în Republica Moldova”(PODCAST)

  • 24 Iulie 16:29
0%
00:00:00
00:00:00

Doamnelor, domnilor, vă spun bună ziua și bun găsit la un nou podcast „Noi și Europa.” De această dată vom încerca să aflăm cum a afectat pandemia COVID-19 migrația și libera circulație, lucru care, altă dată, era o normalitate și nu solicitau prea mult efort din partea noastră. Pentru a afla mai multe răspunsuri la întrebările pe care le avem, vom discuta astăzi cu Vitalie Varzari de la Organizația Internațională pentru Migrație, biroul din Republica Moldova. Domnule Varzari, bună ziua și bine ați venit la podcast-ul „Noi și Europa.”

Bună ziua, bine v-am găsit și vă mulțumesc foarte mult pentru invitație și pentru interes față de tema migrației.

 

Se pare că acum această temă a devenit mai acută decât altădată, deși întotdeauna ne-am confruntat cu problema migrației. În acest context voiam să vă întreb cum a afectat pandemia de COVID-19 mobilitatea, dar și fluxul de migrație dinspre și spre Republica Moldova?

 

Aveți dreptate, pandemia a afectat mult mobilitatea tuturor cetățenilor pe toate rutele, inclusiv cetațenii Republicii Moldova și migranții moldoveni. Mobilitatea, începând cu mijlocul lunii martie, a fost practic suspendată, așa acum am văzut-o cu toții. Acum ea este iarăși parțial afectată, în special mobilitatea care e legată de scopurile ne-esențiale, așa cum le-a identificat și le-a clasificat Uniunea Europeană, dacă vorbim de fluxurile spre Uniunea Europeană. Aceste restricții de mobilitate internațională, totuși, trebuie să menționăm, sunt condiționate de necesitatea de a limita răspândirea virusului. Dar în același timp au un impact semnificativ asupra economiilor țărilor și asupra migranților pentru care mobilitatea, de fapt, este mobilul dezvoltării.

 

Sunt migranți pentru care mobilitatea e esențială pentru a supraviețui în unele cazuri. Și mă gândesc în situațiile acestea la cetățenii Republicii Moldova care, de exemplu, mergeau să muncească în statele din Uniunea Europeană pentru trei luni și apoi reveneau acasă. Ei au fost printre primii care au resimțit cel mai mult aceste restricții necesare pentru a combate virusul.

 

Da, aveți dreptate. Deci, conform studiilor noastre, migranții circulari care lucrează în Uniunea Europeană pe o perioadă mai scurtă, au fost cei care primii au fost afectați. Pentru ei, a fost afectată în primul rând activitatea lor profesională, iar pentru cei mai mulți dintre ei în general s-a finalizat pentru că știm cu toții că o parte din migranții circulari lucrează peste hotare în lipsa unor contracte de muncă, care i-ar fi asigurat, în cazul pandemiei, cu drepturi de a beneficia de suport social și de șomaj din partea țărilor gazdă. De aceea, anume această categorie de migranți este deosebit de vulnerabilă la efectele crizei pandemice.

 

Domnule Varzari, de altfel, Organizația Internațională pentru Migrație a făcut și un studiu printre migranții moldoveni. Datele studiului arată că 1 dintre 4 emigranți nu au un loc de muncă stabil; 1 din 5 lucrează peste hotare în baza pașaportului biometric fără a avea un statut legal. Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt cauzele acestor probleme și unde s-ar putea aici interveni la nivel de legislație sau la nivel de instituții în Republica Moldova pentru a-i ajuta pe acești oameni și pentru a rezolva problemele lor?

 

Într-adevăr, statutul iregular al aflării peste hotare sau precaritatea contractelor de muncă despre care am menționat, pe care le au un număr destul de mare de moldoveni migranți, conform estimărilor noastre 20% din lucrătorii migranți sunt în această situație, este determinat de mai mulți factori. În primul rând, este vorba despre deciziile unor conaționali de ai noștri de a exploata regimul  liberalizat de vize care în fond, după cum știm cu toții, nu acordă dreptul de angajare în UE și ei transformă această călătorie de scurtă durată la rude sau în scop de odihnă într-o călătorie în scop de muncă nedeclarată. În acest caz, autoritățile Republicii Moldova în comun cu țările gazdă, cu Uniunea Europeană, ar trebui să desfășoare campanii mai ample de informare privind riscurile migrației iregulare, privind riscurile muncii prestate la negru pentru că într-adevăr, anume în această perioadă pandemică s-a observat faptul că riscul lucrului la negru este foarte mare, iar criza pandemică pentru mulți a avut un efect devastator. În al doilea rând, anumite agenții private de recrutare din Republica Moldova facilitează plasarea în câmpul muncii al moldovenilor în mai multe țări și de multe ori am observat că acestea nu acționează în interesul cetățenilor și neglijează principiile de recrutare etică și profită pe seama lucrătorilor vulnerabili. Iar în acest caz, noi, împreună cu Ministerul Muncii, Sănătății și Protecției Sociale, dezvoltăm și îmbunătățim cadrul regulatoriu, cadrul instituțional pentru a stimula și a sprijini agențiile private de recrutare să respecte legislația și să acționeze în interesul suprem al cetățeanului.

 

Iată în această perioadă, am putea să vorbim sau să facem unele estimări despre cum a afectat și cât de mult a afectat această criză sanitară bunăstarea migranților moldoveni? Aveți anumite date care ne-ar spune câți dintre acești migranți și-au pierdut locul de muncă în perioada aceasta, de exemplu cât de mult au scăzut veniturile lor?

 

În primul rând aș vrea să menționez că această criză mondială a avut un impact disproporționat asupra bunăstării migranților moldoveni. Ea nu s-a resimțit în aceeași măsură de către toți migranții, unii au resimțit-o imediat și într-o măsură mai mare, alții mai puțin. Impactul acestei crize asupra bunăstării migranților depinde, conform studiului nostru, de mai multe variabile. În primul rând este vorba de statutul legal în țara de destinație, așa cum am menționat anterior, și de sectorul de activitate, în ce domeniu și ce servicii prestează migranții noștri. Apoi este vorba de tipul de contract de angajare: de scurtă durată, de lungă durată, contract de prestare a serviciilor, auto-angajați în bază de patentă. Și nu în ultimul rând, este vorba de eligibilitatea migranților la suportul pe timp de pandemie pe care îl acordau țările gazdă. Conteză de asemenea și procedurile birocratice existente fiindcă am observat în unele state, chiar dacă exista un suport pentru toți cetățenii, inclusiv pentru migranți, procedurile birocratice erau foarte sofisticate și migranții noștri nu au putut, din păcate, beneficia de acel suport necesar. În consecință avem trei categorii principale ale migranților moldoveni care au fost afectate diferit de pandemie: migranții iregulari, majoritatea circulari, care se află în țara de destinație în baza pașaportului biometric moldovenesc. De asemenea, avem migranții care dețin pașaportul unei țări a UE sau au permis de muncă eliberat de țara gazdă, dar lucreză în baza unor contracte de muncă precare sau chiar fără contracte și avem categoria pe care putem să o considerăm cea mai protejată și favorizată- sunt migranții moldoveni care se află în țara de destinație și au un contract de muncă pe o perioadă mai lungă de timp. Am putut observa, de exemplu, ca și comparație a impactului că 43% din respondenții cu statut iregular au avut de suferit cel mai mult, pentru ei sursa de venit a dispărut, deci ei și-au pierdut locul de muncă, în comparație, de exemplu, cu doar 10% din respondenți care aveau contracte pe o perioadă mai lungă sau 27% din respondenți care lucrau în baza de patente, contracte de prestare a serviciilor, având o formă legală de muncă. De asemenea, putem spune că pentru celelalte categorii de migranți, pentru cei care lucrează în baza unor contracte, a unor patente, veniturile de asemenea au scăzut pentru 62%. Deci mai mult de jumate au indicat că în ciuda faptului că aveau contracte, au resimțit scăderea veniturilor, dar totodată această categorie a fost protejată de către statul gazdă în timp de criză. Astfel, țările gazdă și angajatorii au fost obligați să le compenseze pierderile în proporție de 65-80%. Noi am realizat studiul în 10 state de destinații, care găzduiesc 80% din toți migranții moldoveni si am putut observa că Irlanda, de exemplu, a avut cea mai incluzivă politică referitor la migranți, astfel încât au acordat suport social chiar și migranților iregulari. Dar acest lucru desigur reprezintă mai degrabă o excepție decât o regulă. Dar să continuăm discuția și să vedem care este impactul de lungă durată. Migranții, în special cei care lucrează cu contracte de muncă, au fost mai degrabă îngrijorați nu de scăderea veniturilor pe perioada lunilor aprilie-mai, dar în mod special de perioada de după ridicarea restricțiilor și după reluarea activității economice, fiindcă ei ne-au comunicat că nu știu la ce să se aștepte atunci când vor reveni la muncă, deoarece ei cred ca această pandemie medicală va avea consecințe economice foarte grave.

 

Domnule Varzari, în acest studiu pe care l-ați făcut dumneavoastră în baza istoriilor moldovenilor de peste hotare și experiențelor lor, i-ați întrebat dacă s-au gândit sau dacă i-au în calcul ideea de a se întoarce în Republica Moldova? Și dacă da, s-au gândit ce ar face aici dacă și-ar putea găsi un loc de muncă?

 

Desigur. Avem o categorie destul de vastă de migranți care au indicat că iau în considerare opțiunea de a reveni în Republica Moldova. Este vorba despre 30% dintre respondenți. De asemenea, revenirea acestora, conform discuțiilor pe care noi le-am purtat, este totuși condiționată de anumite circumstanțe. În primul rând, este de menționat faptul că până în prezent au revenit cei care au fost nevoiți să revină, deci aceasta nu a fost o decizie benevolă sau planificată din timp, acestea sunt persoanele din categoria celor mai vulnerabili care și-au pierdut locul de muncă, și-au epuizat toate economiile și au avut nevoie de o perioadă de regrupare și au revenit în Republica Moldova. Chiar și pentru ei, se pune problema rămânerii în Republica Moldova, fiindcă pentru mulți cu care am discutat, revenirea în Moldova nu este punctul final al ciclului migrațional, așa cum îl numim noi. Decizia de a reveni și de a rămâne este determinată de mai multe circumstanțe. De exemplu, 42% au indicat că vor necesita un salariu competitiv și o calitate a vieții asemănătoare cu cea a țării de destinație pentru a rămâne în Moldova, 16% au indicat asupra necesității și accesului îmbunătățit la servicii publice și calitative în varii domenii (sănătate, educație). Totodată, am putut observa că o parte din migranți care intenționează să revină în Moldova pe o perioadă medie sau mai lungă, au indicat că ar avea nevoie și de asistență, de anumite programe care i-ar asista și le-ar acorda consultanță în dezvoltarea și inițierea afacerilor, în orientarea în carieră și găsirea unui loc de muncă, în recalificare, perfecționare și în recunoașterea competențelor. O mică parte a indicat că ar avea nevoie și de ajutor financiar, umaniatar, logistic pentru prima perioadă a aflării în Moldova, care se consideră perioada cea mai complicată pentru adaptare, dar și cea mai crucială pentru o integrare de succes.

 

Pare destul de ciudat o integrare de succes acasă, mai ales când oamenii au trăit în alte sisteme pentru o perioadă îndelungată, când au muncit în alte sisteme care le-au oferit condițiile elementare pe care aici trebuie să le ceară într-un fel, ceea ce într-adevăr pare complicat pentru ei, mai ales dacă pot să facă această comparație. De altfel, domnule Varzari, am văzut că dumneavoastră estimați că rata șomajului ar putea să crească până la 8,5% în acest an. În cifre asta ar însemna peste 100.000 de șomeri în Republica Moldova. E o cifră mare. Cum ar putea autoritățile să răspundă acestor provocări, să îi ajute pe acești oameni să-și găsească un loc de muncă?

 

Aveți dreptate. Deci, estimările noastre se bazează pe studiul pe care noi l-am realizat. Ca să fac o paranteză, studiul a fost realizat în perioada în care pandemia în Europa, SUA, dar și Rusia era cumva un fenomen nou și impactul psihologic era maxim. Persoanele cu care am discutat erau practic dezorientate fiindcă activitatea pe care ei o prestau s-a întrerupt brusc și ceea ce noi am studiat în primul rând vizează percepțiile pe care persoanele în acel moment le aveau și nu neapărat realitățile. Dar în același timp, în cadrul unui eveniment care a avut loc zilele trecute cu participarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), cu alți actori locali, am putut observa că pronosticurile MSMPS este că ne putem aștepta la o scădere cu 10% a ratei de ocupare în Moldova, așteptându-ne și la o dublare a ratei șomajului în țară, ceea ce corespunde și estimărilor noastre inițiale pe care noi le-am realizat în aprilie-mai. Referitor la cum ar putea guvernul să răspundă acestei provocări, este evident că creșterea numărului de imigranți reveniți va necesita și un răspuns coordonat din partea instituțiilor. Vreau doar să menționez că, în prezent, familia ONU, inclusiv Organizația Internațională a Migrației, susțin eforturile autorităților publice în interesul cetățenilor Republicii Moldova și dezvoltarea unor programe de susținere a reintegrării persoanelor revenite, dar și a familiilor, gospodăriilor care sunt sau vor fi afectate de scăderea remitenților, fiind una dintre sursele de bază a venitului. În prezent, de exemplu, noi susținem Poliția Frontieră în integrarea aspectelor legate de sănătate în procesul de traversare a frontierelor Republicii Moldova, ceea ce, pe viitor, se preconizează că va fi absolut o precondiție pentru a relua implementarea liberei circulații, fiindcă sănătatea în primul rând reprezintă, după cum ați observat, o condiționalitate pentru a relua mobilitatea. De asemenea, susținem autoritățile pentru elaborarea unor politici bazate pe date empirice. Am realizat studiul din aprilie-mai în care am cercetat care a fost impactul asupra migranților moldoveni. Acum, în câteva zile, vom demara o altă cercetare, deja în Republica Moldova, în care vom vorbi cu migranții reveniți deja și cu gospodăriile afectate de remitențe, anume pentru a ajuta și a sista autoritățile publice pentru a dezvolta niște politici și programe orientate pe necesitățile specifice ale migranților.

 

Domnule Varzari, ați adus în discuție de mai multe ori tema remitențelor și știm cu toții foarte bine că economia Republicii Moldova în ultimii ani, într-un fel din asta a trăit, sau bine, am avut și alte investiții, dar în mare parte e vorba despre cetățenii Republicii Moldova care trimiteau bani acasă. Voiam să vă întreb, ați făcut și o estimare despre cât de mult va scădea acest sector al remitențelor în contextul crizei de COVID-19?

 

Da, am discutat cu migranții la etapa când am realizat acest studiu și am putut observa că din toți cei pe care i-am intervievat, 17% au declarat, la acel moment, că au încetat să transmită bani din cauza pandemiei. Astfel, acest lucru ar afecta sute de mii de persoane sau în jur de 105 mii de persoane dacă extrapolăm aceste date la numărul populației rămas în Republica Moldova și la gospodăriile dependente de remitențe. Probabil cunoașteți că 25% dintre toate gospodăriile din Moldova sunt dependente de remitențe și pentru acestea, remitențele reprezintă una dintre sursele de bază a existenței. Această scădere a fluxului banilor trimiși din afară, în primul rând se va accentua pe măsură ce criza economică va avansa, și va afecta în principal sectoarele unde activează cei mai mulți migranți moldoveni: turismul, construcții, comerțul, transportul și logistica, dar și îngrijirea casnică. Și aceasta, ca o reacție în lanț, noi estimăm că va afecta nivelul de bunăstare a gospodăriilor dependente de remitențe și gospodăriilor din mediul rural.

 

Așa se pare, pentru că dacă în mediul urban majoritatea cetățenilor pot să își găsească mai ușor un loc de muncă, acest lucru pare mai complicat în mediul rural unde nu sunt alternative. Și o ultimă întrebare a interviului nostru. În ultimii 20 de ani sau poate chiar și mai mult, toți cei care au fost la guvernare au tot susținut și au promis că vor contribui și îi vor aduce acasă pe migranții moldoveni. Iată acum s-a întâmplat că migranții moldoveni, mulți dintre ei sunt nevoiți să revină acasă. Și vă întreb în acest context, credeți că Republica Moldova este pregătită să primească înapoi cetățenii și să îi ajute în această perioadă?

 În conformitate cu opiiniile exponenților din diasporă cu care am discutat, ei se așteaptă ca autoritățile să acționeze rapid și să răspundă necesităților specifice ale migranților moldoveni și vulnerabilităților acestora. Doar când autoritățile vor fi pregătite să răspundă la aceste vulnerabilități, atunci putem spune, într-adevăr, că avem programe suficiente pentru a-i asista să se reintegreze. Acum, dacă examinăm ce programe specifice destinate migranților există la moment, ele nu sunt multe. De exemplu, cunoaștem despre programul PARE 1+1 care susține valorifiarea remitențelor pentru dezvoltarea economică, deschiderea noilor afaceri. Recent a fost lansat un nou program DAR „1+3” care iarăși susține valorificarea remitențelor. Este un alt program întitulat Diaspora Engagement Hub, care susține contribuția diasporei la dezvoltarea țării. Dar evident că aceste programe, dacă analizăm estimările privind creșterea fluxurilor migranților reveniți, nu sunt suficiente pentru a răspunde necesităților în creștere. Anume din acest considerent, organizația pe care o reprezint, împreună cu alte alte agenții ONU, acordă în prezent un sprijin sporit autorităților Republicii Moldova pentru a dezvolta noi programe și inițiative, pentru a ajuta toți migranții și toate cele 3 categorii de migranți despre care am menționat anterior să vină acasă, să sa regăsească acasă și să înceapă aici o viață mai bună. Posibil mulți dintre cei care consideră sau iau în calcul opțiunea reimigării peste hotare să se răzgândească.

 

Domnule Varzari, pe această notă pozitivă, zic eu, încheiem discuția noastră și sperăm ca aceste lucruri să se întâmple cât mai curând. Eu vă mulțumesc pentru discuția pe care am avut-o. Celor de acasă le reamintesc că am discutat astăzi cu Vitalie Varzari de la Organizația Internațională pentru Migrație în Republica Moldova despre efectele pandemiei de COVID-19 asupra migrației, dar și asupra circulației libere și de serviciu.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică*Știri*Muzică
Meteo Chișinău
11
Cer senin
Umiditate:81 %
Vint:2,1 m/s
Sat
17
Sun
15
Mon
15
Tue
17
Wed
14

Curs oficial BNM 22 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6967 -0.0000
USD 16.6356 -0.0000
RON 4.0711 -0.0000
UAH 0.6064 -0.0000
RUB 0.2255 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău