Săptămâna aceasta dialogul permanent dintre UE și Ucraina a consemnat un alt moment istoric. Luni, 28 februarie, președintele Zelensky, din mijlocul Kiev-ului aflat sub pericolul unui asediu,  a semnat cererea de aderarea a Ucrainei la UE. Pe lângă valoarea simbolică și încărcătura emoțională a acestui gest, documentul semnat de către președintele ucrainean poate deschide drumul Ucrainei către un proces mai accelerat de integrare în Uniunea Europeană. Mesajele venite de la Bruxelles în acest sens par să susțină demersul ambițios al Ucrainei și poporului ucrainean în această direcție.

Există o procedură simplificată de aderare la Uniunea Europeană? Cât de fezabil este demersul de integrare europeană al Ucrainei? În ce măsură este pregătită Republica Moldova să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană și cât de oportun ar fi să o facă în acest moment? Care este miza vizitei înalților oficiali europeni la Chișinău și ce inițiative pot fi aduse la masa de discuții de către autoritățile Republicii Moldova? Discutăm despre aceste aspecte într-un nou podcast „Noi și Europa” alături de Mihai Mogîldea, Lider de echipă al programului Europenizare în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

*****

Așadar, Ucraina a semnat această cerere de aderare la Uniunea Europeană. Cum spuneam mai devreme, într-o situație de război. Cât de reală este perspectiva acestei cereri și dacă s-ar putea vedea rezultate ale acestei doleanțe a poporului ucrainean în perioada imediat următoare, să zicem așa?

Demersul Ucrainei este unul ambițios. Depunerea acestei cereri reprezintă un act istoric, un eveniment care probabil va rămâne pentru mulți ani în memoria cetățenilor ucraineni, dar și a celor care luptă în aceste zile pe front. Ucraina și autoritățile de la Kiev probabil vor să își pună amprenta asupra procesului de integrare europeană a Ucrainei și vor să accelereze acest proces, mai ales în contextul situației foarte complicate cu care se confruntă în acest moment. Evident că depunerea acestei cereri are o valoare simbolică, ea reprezintă o acțiune foarte importantă în contextul de integrare europeană a Ucrainei, dar trebuie să înțelegem că în acest proces de apropiere de Uniunea Europeană cererea nu reprezintă decât un prim pas, și mai sunt necesare o serie de acțiuni pentru ca demersul de integrare europeană a Ucrainei să poată fi unul mai consistent.

S-a discutat în aceste zile despre o procedură simplificată de aderare la Uniunea Europeană. Din păcate această procedură nu există. Tratatele europene nu consemnează la ora actuală niciun fel de proces rapid de integrare europeană a unei țări. De aceea, Ucraina va trebui să urmeze drumul pe care și l-au asumat și alte state, care au în prezent statut de candidat sau care au devenit membre a Uniunii Europene.

Astăzi vorbim despre șase state care au statut de candidat. O parte dintre ele vin din Balcanii de Vest, mai există Turcia și Islanda a căror proces de integrare europeană a fost oprit din motive diferite, dar tot acest mecanism de integrare europeană și etapele care sunt necesare vor lua ceva timp. Cu siguranță nu vorbim de luni, dar vorbim de ani. Iar mesajele transmise de la Bruxelles, da, ele au fost încurajatoare, ele au fost optimiste, dar nicidecum nu s-a menționat despre faptul că Uniunea Europeană ar putea să ia o decizie cu caracter istoric prin care o țară să devină membră a Uniunii Europene fără a îndeplini toate condițiile și fără a-și armoniza toată legislația în conformitate cu normele stabilite de tratatele Uniunii Europene. Deci, ca să sumarizăm, o procedură simplificată de aderare la Uniunea Europeană nu există, dar Ucraina, prin această cerere de aderare, poate face un pas înainte cu condiția că Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, adică țările membre ale UE, vor accepta cererea de aderare în următoarele luni. Există posibilitatea inclusiv a organizării unui summit extraordinar al Uniunii Europene pentru a recunoaște perspectiva europeană, perspectiva de integrare europeană în cazul Ucrainei. Sperăm noi, și a Georgiei și Republicii Moldova, ca să consemnăm, de fapt, acest moment istoric de apropiere a spațiului estic de Uniunea Europeană.

Să rămânem un pic la Ucraina. Această procedură îndelungată de integrare în blocul comunitar, în Uniunea Europeană, este o procedură care ar putea să îi descurajeze pe de o parte pe ucraineni, care sunt acum implicați într-un război cu Federația Rusă. Probabil că această cerere de aderare a fost și un imbold pentru ucraineni să își continue lupta pentru libertate. Întrebarea mea este dacă în aceste cazuri, dacă de exemplu se întâmplă ca Uniunea Europeană să accepte cel puțin ca Ucraina să aibă statut de țară care aderă la Uniunea Europeană, autoritățile de la Kiev și cetățenii ucraineni ar putea să primească sau să aibă parte de mai multe privilegii în cazul în care Ucraina devine țară candidat?

Da, într-adevăr, în cazul în care Ucraina devine țară candidat se va afla la o altă etapă de cooperare cu Uniunea Europeană. Deci în tot acest cadru de dialog cu Uniunea Europeană, în prezent Moldova, Ucraina și Georgia se află la etapa implementării Acordului de Asociere. Aceasta este o etapă care precedează transmiterea unei cereri de aderare, obținerea statutului de candidat și toate celelalte mecanisme ulterioare. În cazul în care o țară obține statutul de candidat, începe propriu-zis procesul de negocieri pe marginea a 35 de capitole care vizează toate domeniile cheie în care sunt necesare reforme, în care sunt necesare îndeplinirea condițiilor stabilite de tratatele Uniunii Europene. Acest lucru a fost făcut în trecut de România, de Bulgaria, cele mai apropiate state de noi, Croația, ultimul stat care a aderat la Uniunea Europeană, și acest lucru va trebui să-l facă și Ucraina, Republica Moldova, și Georgia, sperăm noi, în cazul în care vor obține statutul de candidat.

Deci odată ce o țară obține statutul de candidat, beneficiază de mai multe fonduri care se numesc fonduri de pre-aderare, care ajung la autoritățile din acele state, dar și la cetățenii acelor țări, sub forma diferitor proiecte de suport, de susținere, inclusiv proiecte de infrastructură, inclusiv bani pentru a îndeplini tot felul de criterii de ordin tehnic, dar care vin clar să îmbunătățească standardele de viață din acele state. Fondurile pre-aderare, de care beneficiază în prezent de exemplu statele din Balcanii de Vest, Albania, Macedonia de Nord, Serbia, sunt mai extinse. Sunt bani mai mulți, sunt bine structurate, au obiective setate anume pe problemele-cheie identificate de Uniunea Europeană, și vor servi pentru țările candidat drept un suport clar în susținerea încrederii cetățenilor acelor state pentru procesul de integrare europeană. Până la urmă contează mult și acest lucru. În întreg procesul de integrare europeană o țară, în mod normal, organizează și un referendum în care cere opinia cetățenilor cu privire la integrarea europeană, și ca un eventual referendum să se bucure de succes, evident că sunt necesare și investiții cu impact direct asupra cetățenilor.

Două întrebări aș avea aici ca să punem într-un fel capăt unor neclarități care ar putea să existe în discuția noastră de până acum. Domnule Mogâldea, poate o țară ca Ucraina, care se află în plin război, să obțină acest statut de candidat, cu un război activ pe teritoriul ei?

Este o întrebare complicată, și până la urmă decizia privind acest statut de candidat este în mare parte una politică. Evident că aici vine și evaluarea Comisiei Europene care este pur tehnică,  în care se face practic cu o evaluare pe marginea criteriilor de la Copenhaga, ce vizează statul de drept, libertatea de circulație și libertățile individuale ale omului, dar și în ce măsură piața internă a statului care a depus cerere de aderare este una liberă. Comisia Europeană face o evaluare în acest sens și transmite rezultatele acestei evaluări către Consiliul Uniunii Europene care este îndreptățit să ia o decizie.

Acum, în contextul crizei actuale, evident că mesajele care vin din partea țărilor membre ale Uniunii Europene pentru Ucraina nu pot fi decât optimiste și nu pot decât să susțină ambițiile de integrare europeană ale Ucrainei. Nu știu ce se va întâmpla în câteva luni, dacă de exemplu va fi semnat un armistițiu și pacea va fi instaurată în Ucraina, în acest caz s-ar putea că țările membre ale Uniunii Europene să ceară de la Ucraina îndeplinirea anumitor condiții, iar problemele de securitate ar putea juca un rol important aici. Per total este clar că la ora actuală Uniunea Europeană nu va accepta ca un stat din vecinătate să devină membru atâta timp cât are conflicte nesoluționate pe teritoriul său. De mai multe ori, inclusiv aici la Chișinău, oficialii europeni au menționat că un al doilea caz al Ciprului nu va fi acceptat în interiorul Uniunii Europene, deci cel puțin pe acest aspect există claritate, dar noi trebuie să înțelegem că există o dimensiune politică a problemei de extindere a Uniunii Europene, în care sunt luate în calcul toate aceste aspecte, dar contează și cum văd țările membre ale UE individual oportunitatea extinderii Uniunii Europene. Până la urmă e vorba de viziunea fiecărui stat membru al Uniunii Europene și aici trebuie să fie atins un compromis și un consens la nivelul tuturor statelor membre UE, ceea ce nu este deloc ușor. Să vedem ce păreri și abordări vor veni din partea guvernelor statelor membre UE.

Și în acest context în care Ucraina a depus această cerere și vedem susținerea din partea șefilor de stat din Europa Centrală și de Est, care cumva ne sunt apropiați, atât din punct de vedere al mentalității, cât și din punct de vedere istoric, cu mulți am împărțit același trecut trist, de cele mai multe ori. Ar fi potrivit și fezabil ca autoritățile de la Chișinău să meargă pe aceeași cale și să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană sau cel puțin ca Republica Moldova să devină țară candidat la blocul comunitar?

Dacă privim din perspectiva autorităților, aici opiniile pot fi împărțite. Pe de o parte evident că astăzi există o fereastră de oportunitate care poate fi explorată de către autoritățile de la Chișinău. Cât de cinic nu ar suna, dar războiul din Ucraina într-adevăr a atras mai multă atenție din partea comunității europene pentru țările din Europa de Est, pentru Moldova, care se află astăzi într-o zonă gri din punct de vedere al apărării și securității. A atras un suport imens pentru Ucraina și pentru Georgia, în același context al problemelor de securitate. Deci este clar că există o fereastră de oportunitate care poate fi explorată de către autoritățile Republicii Moldova. Întrebarea este cum vor decide guvernanții noștri să o facă. Pe de o parte există o idee vehiculată de a transmite o cerere de aderare la Uniunea Europeană și de către Republica Moldova, pentru a duplica cumva efortul Ucrainei și pentru a se alinia în acest demers cu Ucraina. Pe de altă parte există voci care spun că nu este cel mai oportun moment pentru că, dacă pentru ucrainieni valoarea acestui document este una istorică, cererea fiind semnată în mijlocul unui război de apărare a independenței și suveranității Ucrainei, pentru Republica Moldova această cerere ar putea fi uitată undeva în umbra unui război, sau unei confruntări militare de la graniță, care evoluează de pe o zi pe alta.

Eu susțin și aș utiliza fereastra de oportunitate din prezent pentru a pentru a propune Uniunii Europene susținerea unor proiecte de investiții în diferite domenii de interes major din Republica Moldova: transport infrastructură, securitate, apărare. La ora actuală cred că nimeni nu ar răspunde negativ la o solicitare a guvernului de a mări, de exemplu, suportul bugetar al Uniunii Europene în domeniul de securitate și apărare, de a oferi un program de suport pentru întărirea capacităților forțelor armate ale țării noastre. Cred că e cel mai oportun moment să mergem pe această pistă, mai ales că duminica trecută, așa cum ați menționat mai devreme, Uniunea Europeană a oferit un program de asistență de 500 de milioane de euro pentru Ucraina, pentru armata ucraineană, armament și echipament militar, deci e un lucru fără precedent în istorie și care iarăși reprezintă o șansă și pentru Republica Moldova de a accesa niște fonduri în această direcție. Bugetul nostru de apărare la ora actuală este mult mai mic decât această sumă, iar un program al Uniunii Europene pentru domeniul de apărare a Republicii Moldova practic ar crește, ar dubla cheltuielile de apărare, dacă noi am avea o viziune în acest sens pentru următorii ani. Aș miza pe aceste proiecte de suport, iar în condițiile în care noi reușim într-o perioadă de doi, trei ani, până la finalul mandatului actualului guvern, să înregistrăm progrese majore pe reforma justiției, pe lupta împotriva corupției, pe implementarea acestor proiecte despre care menționam, atunci ar fi momentul cel mai oportun să depunem o cerere de aderare.

Eu nu sunt politician, dar dacă aș gândi dintr-o perspectivă electorală, atunci cu siguranță nu aș depune cerere de aderare acum, ci mai degrabă în preajma alegerilor, pentru că atunci ar avea cel mai mare impact asupra electoratului. De aceea, cred că guvernul, parlamentul, autoritățile, trebuie să cântărească foarte bine toate aceste aspecte și să ia în calcul inclusiv rațiuni de ordin politic și electoral, pentru că până la urmă miza oricărui parlament, a oricărui guvern, este să câștige următoarele alegeri, iar instrumentele prin care o fac, atât timp cât sunt democratice, pot fi manevrate în dependență de viziunea acestora.

Oficialii europeni se află în vizită în această săptămână la Chișinău. Cred că este foarte important să amintim, iată că vine și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, domnul Josep Borell, șeful diplomației europene ca să fie mai înțeles pentru ascultătorii noștri. Și-a anunțat vizita și comisarului european pentru extindere Oliver Varhelyi. Care sunt mizele acestor vizite foarte importante și de rang înalt?

Șeful diplomației europene și comisarul european pentru vecinătate vin aici la Chișinău pentru a-și exprima suportul, și totodată respectul pentru gesturile întreprinse de autoritățile noastre în ultimele zile, dar și deschiderea arătată de guvernul nostru pentru susținerea refugiaților din Ucraina. În al doilea rând, oficialii europeni vin aici la Chișinău pentru a susține încă o dată suportul și sprijinul pe care îl acordă autorităților noastre în această perioadă complicată, dar și pentru a discuta alte instrumente de suport, inclusiv în contextul crizei umanitare cu care se confruntă Ucraina. Cred că se va discuta și despre anumite inițiative în perioada imediat următoare pe care Uniunea Europeană ar putea să le finanțeze, inițiative de dezvoltare a Republicii Moldova în diferite domenii.

În același timp, mă aștept ca mesajele publice transmise de cei doi oficiali să menționeze o perspectivă europeană pentru Republica Moldova, poate chiar și o perspectivă de integrare europeană asumată clar de Uniunea Europeană, care ar reprezenta de fapt un gest important și un lucru pe care guvernul nostru și societatea noastră îl așteaptă de la Uniunea Europeană de mai mult timp. Solicitări în acest sens au fost mai multe, venite inclusiv pe canalele autorităților, pe canalele societății civile, inclusiv în contextul summit-ului Parteneriatului Estic. Astăzi, privind la cele trei state care sunt parte a trioului asociat, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, este clar că Uniunea Europeană poate și trebuie să ofere o perspectivă de integrare europeană acestor state, mai ales că, contextul de securitate, problemele și amenințările la adresa securității acestor țări le pun într-o poziție vulnerabilă față de Federația Rusă, iar orice demers de încurajare, de susținere, de europenizare a acestor țări este binevenit inclusiv pentru moralul și calmul cetățenilor speriați, care au frica extinderii războiului din Ucraina către teritoriul nostru.

Deci demersurile care vor fi inițiate de Uniunea Europeană, ele trebuie comunicate și trebuie să aducă mai multă stabilitate și încredere în parcursul european al Republicii Moldova, trebuie să încurajeze de fapt cetățenii moldoveni să își păstreze calmul și să încerce să privească cu optimism la perioada imediat următoare, deși acest lucru este destul de dificil astăzi.

*****

Domnule Mogâldea, vă mulțumesc pentru această discuție și sperăm ca perspectivele europene ale Republicii Moldova să fie cât mai vizibile, iar dumneavoastră, doamnelor și domnilor, vă reamintesc că ați ascultat podcastul Noi și Europa, un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău, Zugo, și Fundația Konrad Adenauer. Le găsiți pe platformele de podcast și în emisie la radio. Eu sunt Cristina Popușoi și vă dau întâlnire data viitoare, ca să discutăm împreună despre realitățile europene.