De ce există o reticență vizibilă față de procesul de vaccinare în societate? Cine ar trebui să fie promotorii acestui proces în comunitățile rurale? Cum ar trebui autoritățile să lupte împotriva dezinformării și știrilor false despre vaccinurile anti-COVID-19? Ce acțiuni sunt incluse în strategia de comunicare a guvernului despre campania de vaccinare și de ce biserica ortodoxă din Republica Moldova, instituție ce se bucură de un nivel foarte înalt de încredere în rândul populației, nu a venit până acum cu o poziție oficială față de acest subiect?

Sunt Cristina Păpușoi și vom încerca să găsim răspunsuri la toate aceste întrebări într-un nou podcast „Noi și Europa”. Invitații de astăzi ai podcast-ului nostru sunt Ninel Revenco, coordonatorea programului național de imunizare și Victor Gotișan, cercetător și expert în mass-media și comunicare.

Toate vaccinurile anti-COVID-19 care sunt oferite astăzi cetățenilor Republicii Moldova sunt sigure și protejează împotriva formelor grave și foarte grave ale bolii, afirmă coordonatoarea programului național de imunizare, Ninel Revenco. Ea desființează cele mai frecvente mituri despre vaccinare, precum că acestea ar introduce cipuri în corpul uman sau ar modifica ARN-ul.

Dumneavoastră sunteți coordonatoarea campaniei de vaccinare anti-Covid-19 din Republica Moldova. Spuneți-ne, din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai frecvente temeri cu care se confruntă cetățenii în acest proces de imunizare?

Într-adevăr, pentru a pune capăt acestei pandemii, vaccinarea în masă este extrem de importantă și toți cetățenii sunt îndemnați să accepte vaccinurile, indiferent de firmele producătoare. Am zis și anterior că nu există vaccin bun și foarte bun, toate vaccinurile care vi se oferă astăzi, toate sunt sigure, toate sunt eficiente, toate vă protejează de formele grave și foarte grave ale acestei maladii cum este Covid-19.

De multe ori sunt întrebată dacă pacientul, dacă cetățeanul a suportat Covid-19, el ar putea fi vaccinat? Dacă femeile care alăptează sau sunt însărcinate pot fi vaccinate? Dacă copiii vor fi vaccinați? Vreau să răspund în felul următor, că persoanele care au suportat forma ușoară sau grav-medie de Covid-19, odată ce sunt în etapa de însănătoșire, se pot vaccina la un interval de minim 10-14 zile după starea de bine. Persoanele care au suportat varianta gravă de Covid-19 și au primit fie transfuzie de plasmă, fie tratamente foarte complicate cum este tratamentul biologic, la fel sunt eligibile pentru vaccinare, dar cu amânare. Amânarea va fi cu o durată de 90 de zile din momentul însănătoșirii. Vaccinul împotriva Covid-19 este doar unul din instrumentele de control al răspândirii virusului și un lucru extrem de important pe care trebuie să îl înțelegem este că odată ce am primit prima doză, fie a doua doză de vaccin, noi la fel trebuie să respectăm toate măsurile de precauție, de a nu răspândi acest virus și de a nu contacta virusul. Pentru femeile însărcinate, femeile care alăptează, răspunsul meu va fi următor: într-adevăr, în faza a treia a studiilor pentru vaccinurile Pfizer, Moderna sau Astra-Zeneca, nu au fost incluse femeile însărcinate sau care alăptează, deci date noi nu avem. Totodată, începând cu luna februarie, în Mare Britanie s-a adoptat o decizie de a vaccina femeile însărcinate, s-a demonstrat  că nou născuții deja se nasc cu anticorpi. Aceeași tendință practic este și în Statele Unite ale Americii, unde medicii ginecologi și obstetricieni recomandă să nu ezite și femeile însărcinate să fie vaccinate în ultimul trimestru de sarcină. Femeile care alăptează și acelea care sunt în grup de risc mare de a face Covid-19, care au comorbidități, pot fi vaccinate și nu este demonstrat că vaccinul ar influența negativ asupra sănătății lor.

Doamna Revenco, revenind la aceste dezinformări care există, spuneți-ne din experiența dumneavoastră care sunt neadevărurile cele mai răspândite despre vaccinarea împotriva Covid-19 în Republica Moldova? Și vorbind despre asta, aș vrea să încercăm cumva și să demontăm aceste știri false care ajung la cetățeni.

O persoană care merge la vaccinare, cetățeanul care merge la vaccinare, ar trebui în primul rând să se informeze din sursele demne de încredere și aceste surse demne de încredere sunt site-ul oficial al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale - vaccinare.gov.md. Este pe rețeaua de socializare Facebook deschisă pagina “Comitetul National Consultativ De Experți În Imunizare” și alte ghiduri internaționale, cum ar fi cele ale Organizației Mondiale a Sănătății, UNICEF, Agenția Europeană a Medicamentului. Acestea sunt sursele cele mai importante de unde puteți să vă informați. Celelalte afirmații, precum că virusul modifică ADN-ul uman sau are loc ciparea, deja am discutat foarte mult și am zis că aceste afirmații sunt doar falsuri și ele duc în eroare cetățenii. Le-am zis în felul următor, că ADN-ul uman nu poate fi modificat, deoarece vaccinarea nu conține în sine un virus viu, doar o parte mica a ARN-ului, acea părticică care nici decum nu intră în nucleul celular și astfel nu poate fi modificat. Ce ține de cipare, noi încă nu am ajuns la acea etapă ca printr-o injecție mică, printr-o seringă cu un ac cu diametrul foarte minuscul, să introducem un cip în organism, asta eeste unul la mână. Doi, noi deja într-un fel suntem monitorizați, având VDNP-ul și având telefoanele noastre mobile și făcând cumpărături online, sau ieșind în rețele de socializare, practic orice pas al nostru deja poate fi monitorizat. Noi nu ne îmbolnăvim după vaccinare, precum că vaccinul introduce virusul, nici decum, deci prin vaccinare noi nu primim virusul viu și noi nu suntem infectați și nu putem face această boală prin vaccinare. Acel mit, precum că după vaccinare au fost cazuri de deces, au fost cazuri de îmbolnăviri, într-adevăr după prima doză, în perioada în care nu se știe dacă persoana sau cetățeanul a fost în contact și este în perioada de incubație, este posibil ca persoana să manifeste unul sau alt semn de Covid-19 și într-adevăr după prima doza noi nu am produs acel număr necesar de anticorpi pentru a face, pentru a fi rezistenți la această infecție. Doar după a doua doză, la interval de până la 14 zile, corpul este pregătit, a produs deja un număr necesar de anticorpi pentru a nu a face Covid-19. Ceea ce ține de decese, după vaccinare, toate cazurile de deces care sunt în relație cu vaccinarea sunt monitorizate de către o comisie specială, care minuțios analizează toate circumstanțele apariției acestui deces și până în prezent nu a fost găsită și nu a fost demonstrată cauzalitatea între vaccin și deces. Mai mult ca atât, aș spune că în afară de Covid-19, mai există și alte maladii, cunoașteți că Republica Moldova în structura mortalității și morbidității, este cu un număr foarte mare de maladii cardiovasculare, maladii bronho-pulmonare, maladii digestive, maladii tumorale, de aceea aceste maladii nu au dispărut și situația se poate complica în pofida vaccinării. Vreau să zic că persoanale care sunt cu maladii cronice, în afară de maladii cardio-vasculare hepatice, renale dar și cele cu obezitate și exces ponderal, sunt acele persoane care cu maxima precauție trebuie să respecte toate regulile admise în situația de urgență.

Cât de mult afectează aceste teorii încrederea oamenilor în vaccinuri și însăși în procesul de vaccinare? Poate vă amintiți din experiența dumneavoastră, sau din persoanele pe care le cunoașteți, că ați reușit să demontați aceste mituri prin discuțiile cu ei și să le aduceți argumente științifice și solide care să îi convingă că aceste vaccinuri cu adevărat ne pot salva viața.

Deci eu le spun în felul următor: vaccinurile au salvat omenirea și populația nu numai din Europa, dar și la nivel de glob. A fost stopată pandemia de poliomielită, de varicelă, de rubeola, de rujeolă, difterie, tetanus, și multe multe alte pandemii, epidemii mai bine zis, nu pandemii. Vaccinarea contra gripului, vaccinarea papilomavirus, a stopat răspândirea acestor viruși și complicații în populație, este un argument plauzibil. Totodată, toate afirmațiile denigratoare, false, acele ipoteze manipulatorii distorsionează în mare măsură mersul normal al vaccinării și influențează extrem de negativ asupra persoanelor ezitante. Și atunci noi venim cu un mesaj foarte clar, că doar prin vaccinare putem salva viața, doar prin vaccinare putem stopa răspândirea virusului la nivel global și doar prin vaccinare putem reveni la modul normal de viață. Din experiența mea, multe sunt cazurile când persoana ar vrea să se vaccineze, dar sunt manipulate de așa afirmații precum: “Uite că vaccinul ăsta nu este bun, acest vaccin are multe complicații, dar hai să mai așteptăm alte vaccinuri poate vor veni și alte vaccinuri?”. Și eu le zic în felul următor: nu trebuie de așteptat. Poate este prima și poate fi și unica șansă când ți se oferă să te protejezi și poate fi așa o situație că poți să te îmbolnăvești de Covid-19 și poți să nu ajungi la o doză de vaccin. Trebuie să avem încredere în lucrătorii medicali, trebuie să avem încredere în cercetare, în știință, în sistemul medical și sanitar, căci s-au depus foarte mari eforturi pentru a produce aceste vaccinuri, pentru a produce vaccinuri sigure, eficiente și nu este cazul să ezităm și să așteptăm, este deja timpul să acționăm.

Doamna Revenco, așa cum spuneați și dumneavoastră în intervenția de mai devreme, și înainte oamenii se imunizau, și nu existau atât de multe informații false distribuite. Ce credeți că contribuie acum la aceasta amplificare a conspirațiilor?

Iarăși contribuie acele falsuri și acele mituri care sunt prezente, omniprezente în rețele de socializare, în special internetul. La nivel de stat, la nivel de guvern, se duce o informare corectă în masă, dar posibil că noi nu reușim să mergem și să fim în fața acestor mituri, fiindcă persoanele care sunt manipulatorii, sunt extrem de inventive, de aceea ar fi bine să înțelegem că suntem persoane deja în secolul 21, în secolul informatizării masive și în situația când există multe mituri și falsuri, care încă o dată afirm că sunt extrem de agresive, nocive și manipulatorii.

Doamna Revenco, o ultimă întrebare. Spuneți-ne ce presupune strategie de comunicare și informare a guvernului Republicii Moldova referitor la procesul de vaccinare anti-Covid-19?

Strategia de comunicare presupune activități în masă atât cu beneficiarii, cât cu cetățenii, cu mesaje foarte clare, mesaje bazate pe datele cercetărilor științifice, bazate pe recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, UNICEF, ale Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale, Agenției Naționale Pentru Sănătate, și toate mesajele noastre sunt coordonate, sunt clare, sunt mesaje care în primul rând duc la informarea corectă, inclusiv și a mass media, inclusiv și a tuturor cetățenilor, că doar prin vaccinare putem salva țara de un dezastru atât social, cât și în sănătate.

Reticența față de vaccinare în rândurile populației este un efect direct al informării proaste și al comunicării defectuoase al autorităților despre vaccinare. Dacă s-ar informa din ușă în ușă, oamenii ar conștientiza mai repede de ce e nevoie de imunizare. Iar puterea exemplului ar fi cea mai eficientă, explică Victor Gotișan, cercetător și expert în mass-media și comunicare.

Domnule Gotișan, de ce credeți că o bună parte a cetățenilor Republicii Moldova sunt reticenți față de administrarea unui vaccin anti-Covid-19? Unele sondaje arată că ar fi vorba de aproape 40% din cetățenii Republicii Moldova.

 Sondajele, cum ați spus, într-adevăr arată sumbru în acest sens. Eu aș tinde să cred că situația e chiar mai gravă decât o arată cifrele. Cum ați menționat, 4 din 10 moldoveni nu ar accepta vaccinul anti-Covid-19. Probabil situația reală, părerea mea, e și mai dramatică, și undeva se situează între 25-30%. Revenind la întrebare, cred că în primul rând această reticență se datorează faptului că nu avem o cultură a sănătății în Republic Moldova, deci credem mai mult metodele sau soluțiile tradiționale decât cele științifice și medicale. Moldoveanul, de exemplu, decât să consulte medicul, mai bine preferă să se trateze singur acasă sau să experimenteze tratamente găsite la un click distanță, de exemplu pe internet, sau auzite de prin vecini. Probabil aceasta explică oarecum faptul că suntem fruntași la incidenta bolilor și diverselor maladii incurabile în Europa, de exemplu cancerul, tuberculoza, boli cardiovasculare, sau diabet. Cauza de cele mai multe ori este că ne adresăm prea târziu la medic. Deci, cum am menționat, nu avem încă o cultură a sănătății. La fel reticența față de vaccinuri se trage și din faptul că unii din principalii agenți de informare, am în vedere în sensul bun al cuvântului, nu figurativ, nu sunt specialiștii sau medicii, care cunosc cât de cât problema dată, ci alte persoane decât acestea. De exemplu, moldoveanul mai degrabă l-ar consulta pe un vecin, o platformă obscură online sau pe altcineva decât pe specialiștii în domeniu și în cazul dat merge. În al doilea rând, foarte importantă aici este reticența față de vaccin sau vaccinare, care este alimentată de către falsurile apărute și tirajate în ultimul timp în mass-media să spunem așa. Avem așa numitele surse de informare, mai ales pe online, care contestă de fapt și pun la îndoială utilitatea și eficienta vaccinurilor. Nu știu dacă e cazul să reamintim aici, dar este vorba despre teoriile clasice ale conspirației: vaccinurile cauzează autism sau alte boli, legătura indirectă între acestea sau că prin intermediul lor de exemplu s-ar implanta cipuri ca lumea să fie controlată. De ce întimplă acestea? Răspunsul simplu ar fi că nu avem încă o educație sănătoasă, în principiu o gândire critică care să ne ajute să filtrăm falsurile și teoriile acestea ale conspirației. Mai mult decât atât, avem și niște instituții sau persoane concrete, influente de altfel care servesc ca și mesageri ale acestor falsuri, adică le tirajează maxim, dându-le astfel și mai multa valoare și “credibilitate”, iarăși în ghilimele, în ochii oamenilor. Și aici mă refer în mare parte la majoritatea clerului bisericii ortodoxe din Republica Moldova, și concret Mitropolia Moldovei, trebuie să menționăm asta, că parte a Patriarhiei Ruse, și politicienii, inclusiv, am văzut eu de exemplu personal unii deputați din parlament sau politicieni concreți, care pe lingă faptul că contestă indirect sau direct utilitatea vaccinelor, au și geopolitizat oarecum subiectul asta. Deci toate acestea la un loc nu fac decât să creeze mai multă confuzie în rândul oamenilor, iar confuzia aduce după sine și negarea sau reticența față de administrarea vaccinurilor anti-Covid-19. Ca să concluzionez, reticența în mare parte se trage din două perspective. În primul rând, noi nu avem o cultură a sănătății fizice, dar foarte important aici nu avem nici o cultură a gândirii critice, implicit educației media cum menționam mai sus. În al doilea rând, avem acei agenți, atât interni, cât și externi, care diseminează falsuri și dezinformează în ceea ce privește efectele și utilitatea vaccinelor și a vaccinării.

Domnule Gotișan, pentru că ați amintit în intervenția dumneavoastră despre implicarea biserici în aceasta reticentă, de ce credeți că avem această poziție a bisericii și de ce nu avem de exemplu o poziție deschisă a Mitropoliei față de vaccinare, așa cum am văzut că, de exemplu, se întâmplă cu alte culte religioase care chiar si-au încurajat enoriașii să se imunizeze împotriva Covid-19? 

Bine, în mare parte, cum spuneam, este vorba despre faptul că biserica este foarte reticentă, este o instituție tradițională și conservatoare, care se opune la tot ceea ce este nou și de aici vine și reticența asta față de vaccinuri în general și față de tot ceea ce e nou cum am menționat și inclusiv apare și factorul ăsta de contestare. Cu părere de rău se întâmplă asta și este oarecum păcat ,pentru că biserica ar putea fi în cazul respectiv un actor foarte important în situația dată și anume în convingerea populației să se vaccineze, inclusiv și să ia toate masurile de precauție. Deci, cum spuneam, în mare parte se trage din faptul că este o instituție foarte conservatoare, care foarte și foarte greu acceptă un lucru nou, iar vaccinurile sau, în general, știința, este ceva nou, care întotdeauna a venit ceva nou.

 Revenind la autorități, aș vrea să ne referim în mod special la instrumentele de comunicare pe care le utilizează guvernul că să crească încrederea cetățenilor în necesitatea vaccinării. Credeți că aceste mesaje ale autorităților se fac auzite în rândul cetățenilor? Sunt de fapt ele eficiente?

Aș merge pe două secționări, în două aceste întrebări. Încerc acum să-mi amintesc careva instrumente folosite de guvern și de autorități, în general, eficiente, care ar crește oricum încrederea oamenilor față de vaccinuri și, dacă e să fiu sincer, nu prea am în minte unele care să le pot menționa aici. Poate cu excepția unor spoturi difuzate la televizor despre vaccinuri și administrarea lor, dar și acestea sunt elaborate în mare parte și promovate cu suportul organizațiilor internaționale. Nu prea știu dacă găsesc alte. Bun, aici trebuie să admitem că avem și o situație oarecum catastrofală în ceea ce privește situația politică din țară, nu avem un guvern practic care să funcționeze și scuzați va rog, dar nu putem vorbi despre o campanie sau de informare eficientă din momentul în care nici un ministru al sănătății, măcar și interimar, în pandemie globală. Un aspect foarte important: cum credeți ce gândește un om simplu când vede un demnitar de rang înalt care nu se vaccinează în țara lui, dar se vaccinează la vecini? Bineînțeles, este un semnal oarecum care dă, care aduce, care amplifică reticența cetățeanului simplu față de vaccin. Dacă menționam despre mesajele transmise de autorități și cum se fac acestea auzite în rândul cetățenilor, răspunsul simplu ar fi că nu se fac auzite, din simplul considerent că ele nu există, de fapt nu avem un mesaj și o campanie per se de comunicare a autorităților pro-vaccin, declarațiile pro-vaccin oficiale sau de exemplu ramele sociale, social media, cum și eu mă vaccinez, și pozele unor medici sau oficiali din țările de vaccinare, care se vaccinează. De fapt, nu sunt mesaje și instrumente care ar fi în stare oarecum să schimbe situația în acest sens și să convingă publicul să se vaccineze. Mai mult decât atât, să mă corecteze cineva, dar am vaga impresie că autoritățile din Republica Moldova nu au nici un mesaj clar, coordonat, comun, armonizat și sincronizat, adică fiecare vorbește cu vocea lui. Știți, mie situația respectivă îmi amintește de orchestră, care e dezacordată și în care fiecare își cântă la instrumentul lui și nu are treabă de cum sună instrumentul celuilalt. Revenind la mesaje și la campania de informare, părerea mea că greșeala majoră a autorităților în ceea ce privește campania de informare pro-vaccin, a fost că ei au pierdut atât startul, cât și timpul în zadar, începând cu aprilie 2020. Ori era evident încă de la începutul pandemiei că fără un vaccin noi nu vom putea ieși din situația respectivă. Și ce au întreprins autoritățile timp de un an de zile, am în vedere din aprilie 2020 până în 2021? Eeu cred că mai nimic. Sunt sigur că dacă există o campanie coordonată la nivel național despre eficiența vaccinului și utilitatea lui, în stoparea pandemiei Covid-19, încă începută, de exemplu, în anul trecut în toamnă, eu sunt sigur că oarecum cifra de 40% era mult mai mare, adică cei care se pronunță pro-vaccin. La noi ce s-a întâmplat e că nu avem nici vaccinuri, dar nu avem nici o campanie de informare. Pe lingă toate, o greșeală foarte mare a fost că s-a geopolitizat cu vaccinul, sau subiectul vaccinului în Republica Moldova. În momentul în care politicienii sau deputații, dar și autoritățile oficiale, se bat în vorbe care este cel mai eficient, adică Pfizer, Sputnik, Moderna, Astra-Zenecca sau SinoFarmul, e și normal că oamenii încep să-și pună întrebări și privească chiorâș față de procesul de vaccinare și să fie reticenți în acceptarea acestui vaccin. Dacă e să vorbim ce avem la moment, nu văd o targetare sau direcționare a mesajului pro-vaccin focusat pe grupurile sociale. Ce am în vedere aici este că pentru că, pentru ca un mesaj să ajungă la public, este nevoie că unu, să îl faci atractiv pentru un anumit grup social, și doi, să îl traduci oarecum într-un limbaj accesibil acestui grup social, oamenilor în etate de exemplu, să le vorbești într-un fel, tinerilor și adolescenților sale vorbești în alt fel, pentru că este total ineficient să vii cu același mesaj pentru toate grupurile sociale. Deci ceea ce oamenii nu vor înțelege și în mare parte ei pur și simplu vor respinge și vor refuza să accepte, anume asta se întâmpla în cazul contestării vaccinului în Republica Moldova.

Vorbind despre comunicarea cu diferite grupuri de cetățeni, domnule Gotișan, din punctul dumneavoastră de vedere cine credeți că ar trebui să le comunice locuitorilor din zona rurală a Republicii Moldova, care poate de multe ori nu au acces la informații corecte, despre acest proces de vaccinare?

Răspunsul simplu în acest cazasta ar fi implicarea celor mai credibile și respectabile persoane de prin aceste comunități. Cine sunt acestea? Noi cred că le știm foarte foarte clar și foarte simplu. Acesta este, haideți să spunem, preotul din localitate și este primarul sau primara. Deci în comunitățile rurale astea sunt persoanele cele mai credibile și oarecum cele mai în drept să convingă populația să se vaccineze. De ce nu am încerca, de exemplu, noi sau autoritățile, identificarea unor astfel de voci în rândurile comunităților rurale, și anume a bisericii, a preoților, care să fie mesagerii, să spunem așa , pro-vaccin. Totodată, vrem noi nu vrem, trebuie să înțelegem că în Republica Moldova suntem încă la etapa când campaniile, să le spunem așa grass-roots sau la firul ierbii, sunt cele mai eficiente. Deci chiar dacă sondajele arată că mass media este una din cele mai de încredere instituții în rândul societății, oricum relația personală și cuvintele simple auzite din partea unei autorități sunt cele care au cel mai mare impact asupra oamenilor. Dar eu înțeleg și admit, aceste campanii, am în vedere la firul ierbii, sunt cele mai greu de făcut, dar credeți-mă altfel în Republica Moldova noi nu avem cum schimba lucrurile, suntem o societate conservatoare, care foarte greu își schimbă, atât mentalitatea, cât și apucăturile, și de aia la acest moment pentru a face anumite schimbări trebuie să folosim instrumentele care sunt pe placul oamenilor. Rezumând, e nevoie să targetăm fiecare în parte, grupuri sociale am în vedere, dacă vorbim despre comunitățile rurale. Să nu-i punem pe toți în aceeași oală. În marketingul politic sau de comunicare, acest procedeu s-ar numi pur și simplu framing sau plierea pe grupuri sociale cu mesaje și limbaj adaptat pentru fiecare. Dacă m-ați întreba pe mine personal ce lipsește guvernului sau comunicării guvernului în acest sens, anume pentru societățile rurale și pentru oamenii simpli, atunci asta ar fi factorul uman sau oameni și materiale promoționale care să convingă oamenii să se vaccineze. Istoriile umane, de exemplu, care sunt ușor de asimilat și înțeles pentru oamenii simpli. Ceea ce mai lipsește în acest sens este acel să-i spunem așa call to action sau un îndemn care să-i facă pe oamenii simpli de la țară să conștientizeze că vaccinarea este importantă pentru sănătatea lor și le poate salva viața. Cum se poate face asta, iarăși cum spuneam, cu niște oameni sau personalități în care ei au încredere și prin niște istorii umane, simple, concrete,  cu mesaje coordonate. Cel mai important cred că din partea autorităților este să se înțeleagă că ele singure nu vor putea face față pandemiei, deci ei au nevoie de anumiți aliați, cum spuneam mai sus, preotul, primarul, și un element foarte important, ONG-urile din domeniu, anume în procesul ăsta de informare și de sensibilizare, despre eficiența vaccinului și a vaccinării, inclusiv, au nevoie de aliați în procesul de combatere a falsurilor și a dezinformării în ceea ce privește vaccinul și procesul de vaccinare, iar ONG-urile îi pot ajuta pe oameni și pe autorități în acest sens. Deci cum menționam mai sus, la firul ierbii, o campanie pe înțelesul tuturor, și doar trebuie să identificăm persoanele din comunitățile respective active civic, care se bucură de notorietate și să-i convingem pe ei să se vaccineze și apoi să prin exemplu propriu să ii convingă și pe oamenii simpli. E de exemplu un exercițiu sau o soluție care poate fi foarte simplă și foarte eficientă, cu minim de 80% dacă am convinge, de exemplu, preotul sau primarul/primara dintr-o anumită comunitate rurală să se vaccineze în față unui aparat de fotografiat sau filmat, credeți-mă că acesta ar fi probabil unui din cele mai vizibile exemple și eficiente măsuri de informare și convingere pentru ceilalți.

Așa se pare, o demonstrație ar fi cea mai convingătoare în astfel de cazuri. Domnule Gotisan, revenind la știrile false despre vaccinare și în general despre Covid-19, aș vrea să vă întreb cum ar trebui autoritățile din Republica Moldova să lupte cu aceste falsuri?

 În primul rând, ar trebui ca instituțiile abilitate și cele de reglementare să-și facă corect treaba, adică să se debaraseze de acceptarea interferenței în activitatea lor din partea factorului politic, inclusiv să uite absolut total față de obediență față de anumite partide politice sau politicieni, nimic mai mult. Am să va aduc aici un simplu exemplu. Consiliul Audiovizualului, are printre altele, misiunea să monitorizeze sectorul media audiovizual și să taxeze abaterile deontologice, inclusiv manipularea, propaganda internă și externă, incluzând aici includem știrile false și campaniile de dezinformare. Eu personal nu prea am văzut că ei să se implice cu advărat în acest sens pe parcursul ultimului an. Ba mai mult decât atât, Consiliul Audiovizualului s-a făcut cunoscut prin deciziile foarte controversate care au fost adoptate în plină pandemie. În contextul stării de urgență din martie-mai 2020, ne amintim de acele decizii care au avut nu altceva decât scopul de a limita dreptul la informare corectă al publicului. Mai mult decât atât, să ne amintim despre deciziile autorităților, care au introdus în contextul stării de urgență de anul trecut și care este una funcțională până la moment, o perioadă de oferire a informațiilor publice pentru jurnaliști, care au mărit-o de la 30 de zile până la 45, dar care de fapt se întinde până la 60 de zile. Păi iată în momentul în care nici tu nu faci nimic ca autorități pentru combaterea știrilor false și a dezinformării, dar și altora le restricționezi accesul și inițiativa, atunci nu cred că mai putem vorbi despre niște autorități care cu adevărat și-ar dori contracararea falsurilor și  a dezinformării. Ceea ce vreau să spun este că autoritățile până la moment nu au încercat să lupte cu știrile false și mai mult decât atât, au încurcat pe ceilalți care chiar și-au dorit asta. Mai departe, avem o strategie a securității informaționale în Republica Moldova pentru anii 2019-2024 și avem alte multe documente care ne-ar putea ajuta în acest sens. Dar ele rămân de fapt doar pe hârtie, adică nimeni nu le mai ia în calcul și stăm foarte prost la capitolul de implementare a acestora. Unicele acțiuni concerte pe care eu acum mi le amintesc și care au fost practic la limita, au fost cele ale SIS-ului, care în Iunie au blocat peste 50 de platforme online pentru diseminarea falsurilor și recent iarăși au mai luat o astfel de decizie. Acum nu știu dacă e tocmai momentul să vorbim despre cât de corecte au fost aceste decizii. Deci, în general, în majoritatea cazurilor, Republica Moldova sau autoritățile din Republica Moldova adoptă o strategie greșită în rezolvarea unei probleme, adică ei oarecum au un comportament reacționar, dar nu de prevenire. Fugim oarecum în urma trenului, să spunem așa și așteptăm să se întâmple ceva sau să ne ia ceva prin surprindere, și apoi reacționăm. Normal și corect ar fi în cazul dat să planificăm și să prevenim. Deci care e greșeala autorităților în acest caz și care ar fi una din rezolvări, În cazul știrilor false și a dezinformării? Prima și cea mai importantă acțiune din partea statului este să recunoască că nu pot face singuri față și asta nu trebuie să te rușinezi să recunoști și trebuie să faci parteneriate cu societatea civilă, pentru că trebuie să recunoaștem  că organizațiile societății civile sunt o resursă și un partener ideal în ceea ce privește lupta cu dezinformarea și falsurile, pentru că este foarte clar că ONG-urile au cu mult mai multă experiență și cunoștințe în acest domeniu, adică contracararea fenomenului dezinformării. Mă întreb de ce nu sunt ele consultate și de ce nu li se cere suportul. Ba mai mult, autoritățile din câte s-a văzut în ultima perioadă a anului, au încercat să acuze domeniul ONG-urilor pentru anumite probleme legate de ceea ce s-a întâmplat. Altceva ar fi, de exemplu, cum menționăm mai sus, ar fi parteneriatul cu Biserica Ortodoxă și reprezentanții acesteia. Da, admit, spuneam că Biserica Ortodoxă este cunoscuta prin reticența și conservatorismul său, dar totuși să nu uităm că este instituția care se bucură de cea mai mare popularitate și credibilitate în Republica Moldova. Pe de alta parte, eu, de exemplu, din partea statului nu am văzut absolut nici un efort prin care să atragă biserica în lupta cu Covid-19. Cu atât mai mult că în ultimul timp au început să apară și se pare că există voci lucide în cadrul bisericii. Mă refer aici, de exemplu, la parohia de la Ghidighici, mă refer aici la clericii de la Biserica Sfântul Dumitru din Chișinău, mă refer aici la diferiți activiști creștini care se pronunță pentru vaccin și vaccinare, pentru faptul că vaccinul poate fi un instrument eficient de eradicare al pandemiei și lupta cu boala. Nici aici nu au încercat autoritățile să-și facă un fel de parteneriat care să-i ajute pe dânșii în situația respectivă.

 Și o ultimă întrebare, domnule Gotișan. Ce lecții credeți că ar trebui și ar putea să preia Republica Moldova de la alte state la capitolul comunicare despre miza și relevanța procesului de vaccinare anti-Covid-19?

În primul rând trebuie să fie informare, informare corectă și pe înțelesul tuturor. Doar astfel vom putea să excludem confuzia și reticența oamenilor în vaccinuri și în procesul de vaccinare. Doi, trebuie să evităm politizarea și geopolitizarea vaccinului, dar important: trebuie să explicăm clar și direct care dintre acestea sunt deja testate și care sunt în faza de testare, și vor putea fi utilizate doar după ce vor fi declarate sigure și inofensive. Trei, cum spuneam mai sus, ar fi parteneriatele cu actorii influenți. Cum spuneam, autoritățile nu pot și nu au cum să facă față pandemiei singuri, asta e clar deja, au nevoie de parteneriate pentru depășirea acesteia, inclusiv pentru a-i convinge pe oameni că fără vaccinare vom sta mult timp blocați în acest așa numit limbo. Și când vorbesc de parteneriate, eu mă refer la organizațiile societății civile, biserica, sau bisericile, chiar dacă ele sunt reticente, asta nu exclude faptul că noi nu putem discuta cu ele. Apropo, cel mai recent caz se poate vedea din exemplul Patriarhiei și Bisericii Române, care în ultimul moment a adoptat o atitudine clar deschisă pro-vaccin și că și instituțiile lansează periodic mesaje care îndeamnă oamenii să se vaccineze. De ce n-am putea să facem noi așa? În al patrulea rând, trebuie să targetăm mesajele și să folosim un limbaj aparte pentru fiecare grup social. Adolescenților le vorbești într-un fel, oamenilor în etate altfel. Eu îmi amintesc iarăși de exemplul României, dar care a fost aplicat și în cazul multor altor țări, de exemplu Germania, Marea Britanie, Franța. În România există platforma Declic, care face o campanie superbă în acest sens, cu explicații foarte simple de ce vaccinul este necesar și de ce este inofensiv. De la aceeași vecini din România avem proiecte de sănătate publică sau Razvan Cherecheș, un tip super mișto care explică copiilor, tinerilor, adolescenților, despre eficiența și beneficiile vaccinului și anume el se orientează pe partea de tineret și adolescenți. Avem un alt vlogger care îi spune Mircea Bravo. El comunică targetat și publicul lui, oarecum, este populația în etate. Și un ultim aspect sau element, dar la fel de important, este absolut necesar să existe un plan de vaccinare și comunicare care să fie respectat de toți. Ori, cum am văzut, tratarea preferențială, vaccinarea în afara rândului, nu face decât să creeze și mai multă confuzie și reticență în rândul societății în ceea ce privește procesul de vaccinare. În momentul în care tu ca și autoritate centrală sau locală dai un astfel de exemplu și transmiți astfel de mesaje, e și normal să te aștepți la o reticență și mai mare din partea oamenilor, pentru că oamenii gândesc că pentru ei sau pentru cei aleși, propriul interes și sănătate este mai importantă decât a noastră, iar noi rămânem pe cont propriu. Oamenii încep să caute și să creadă în alte căi și metode de protecție împotriva Covid-19. Ne amintim de același usturoi și multe altele. Țarile europene oarecum din start și-au setat niște direcții clare, un scop clar și au avut un plan, ceea ce nouă ne lipsește, un plan concret cum trebuie să facem aceasta.

Ați ascultat podcastul „Noi și Europa”, un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău, ZUGO și Fundația Konrad Adenauer. Ne găsiți și pe platformele de podcast și în emisie la radio. Eu sunt Cristina Păpușoi și vă dau întâlnire luna viitoare, ca să discutăm împreună despre realitățile europene.