Știrea despre mutarea armelor nucleare americane din Turcia în România publicată de portalul Euractiv provoacă numeroase reacții în presa internațională, chiar dacă publicațiile care o preiau anunță, de cele mai multe ori încă din titlu, că Bucureștiul dezminte această informație. "România respinge informațiile referitoare la găzduirea armelor nucleare din Turcia", titrează Ria Novosti, dar aceeași publicație revine cu o analiză a președintelui Academiei pentru probleme geopolitice din Rusia care conchide că "decizia de a transfera armele nucleare americane de pe teritoriul Turciei în România a fost impusă de deteriorarea definitivă a relațiilor dintre Washington și Ankara".

"Realizând că a devenit un fel de material didactic pentru SUA, Erdogan va adopta o linie politică anti-americană. Iar în această situație, pe fondul unui viraj spre Rusia și în contextul ameliorării raporturilor cu Iranul, la un moment dat, Erdogan ar putea să anunțe retragerea țării lui din NATO și, în consecință, ruperea relațiilor politico-militare cu SUA. Prin urmare, americanii își transferă armele nucleare într-o țară mai flexibilă, mai maleabilă, așa cum este astăzi România", mai arată analistul rus, citat de Ria Novosti. Sub titlul "Minciuna Vestului despre Incirlik", cotidianul turc Yeni Șafak vorbește despre orchestrarea unei întregi campanii de presă începute chiar în noaptea în care a avut loc tentativa eșuată de lovitură de stat din Turcia. Atunci "la baza militară Incirlik - unde erau aprovizionate avioanele care au zburat la altitudine joasă deasupra Ankarei și Istanbulului - era servită sistematic ideea că 'armele nucleare ale Statelor Americii sunt în pericol'. În cursul operațiunii susținute de analiști și de presa din SUA s-a vehiculat ideea transportării armelor nucleare americane de la baza din Incirlik în România", scrie ziarul turc, notând că această informație "în privința căreia Turcia și Statele Unite nu au făcut nicio declarație oficială, a fost dezmințită de responsabili români". "Misterul armelor americane din Turcia", titrează și La Stampa care susține că ipoteza unui astfel de transfer este infirmată de surse care spun că în aceste zile nu s-a observat nicio mi?care suspectă la baza Incirlik. Cotidianul italian vorbește de temerile americane legate de siguranța armelor nucleare pe teritoriul Turciei în condițiile în care situația din țară devine din ce în ce mai instabilă, dar notează și că "noua lor posibilă destina?ie, baza de la Deveselu din România a iritat deja Moscova din cauza prezenței scutului antirachetă". "Este vorba despre un moment extrem de delicat. Experții în relații internaționale susțin că, în realitate, retragerea armelor de la Incirlik ar înseamna retragerea definitiva a ambasadelor dintre SUA și cel care odinioară era unul cei mai de încredere alia?i ai săi strategici, Turcia", conchide La Stampa. Publicația israeliană Debkafile merge mai departe și vede într-un asemenea demers o "evoluție cutremurătoare" pentru Orientul Mjlociu pentru că astfel "Administrația Obama a făcut încă un pas spre strângerea 'corturilor' sale din Orientul Mijlociu. În contrast, Moscova își extinde rapid amprenta aeriană în regiune, cu o nouă bază în Iran, după cea din Siria".

Relațiile strategice ale Turciei sunt puse sub semnul întrebării și pe plan european. Un document guvernamental confidențial publicat de televiziunea publică germană prin care Erdogan este pus în legătură directă cu sprijinirea unor organizații islamiste extremiste produce tensiuni suplimentare între Ankara și Berlin. "Nu este o noutate turnura islamistă a politicii interne și externe a Turciei", "întrebarea este însă dacă acum colaborarea cu Turcia lui Erdogan a devenit imposibilă sau doar mai complicată", comentează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Süddeutsche Zeitung consideră că incidentul va împovăra, într-adevăr, relațiile bilaterale deja înrăutățite, dar că cel puțin colaborarea în privința refugiaților va continua.

Tensiuni se înregistrează și în vecinătatea noastră estică. "Moldova se opune exercițiilor trupelor rusești într-o regiune separatistă", titrează New York Times, citând comunicatul Ministerului de Externe de la Chișinău în care se arată că exercițiile sunt "provocatoare și inadmisibile [...] și subminează suveranitatea și integritatea teritorială" a Moldovei. Jurnal de Chișinău scrie că atașatul militar al ambasadei Federației Ruse a fost convocat la Ministerul moldovean al Apărării pentru a discuta participarea Grupului Operativ Tactic al Federației Ruse, inclusiv a tehnicii militare la planificarea, organizarea și desfășurarea exercițiilor comune cu așa-numitele forțe speciale transnistrene, în cadrul cărora a fost forțat cursul de apă al râului Nistru. Observând că "Republica Moldova este iritată de aplicațiile militare comune ale Federației Ruse cu Transnistria", Ria Novosti scrie că a fost vorba de manevre pentru combaterea terorismului și că Transnistria a devenit un teritoriu care nu se mai află sub controlul Chișinăului, reușind să iasă din componența Republicii Moldova înainte de dezmembrarea Uniunii Sovietice, temându-se că Moldova se va alipi la România.