Termenul a fost introdus pentru prima în anul 2014 pentru a descrie pornirea obsesivă de a face ''selfie-uri'' și a le publica pe rețelele de socializare, acest lucru sugerând că Asociația Americană de Psihiatrie ar lua în considerare clasificarea acestui comportament ca boală mintală. Ca urmare, o echipă de oameni de știință de la Nottingham Trent University din Marea Britanie și Thiagarajar School of Management din India au decis să investigheze dacă la baza acestui fenomen se află o tulburare comportamentală, potrivit Agerpres.

În urma cercetărilor, aceștia au confirmat că selfita este un fenomen real și de asemenea a fost concepută o scală intitulată ''Selfitis Behaviour Scale'' (scală comportamentală pentru selfită) pentru evaluarea gradului de severitate al acesteia.

''În urmă cu câțiva ani, au apărut articole în media potrivit cărora selfita urma să fie clasificată drept tulburare psihică de către Asociația Americană de Psihiatrie'', a declarat dr. Mark Griffiths, profesor în cadrul departamentului de psihologie al Nottingham Trent University. ''Deși s-a dovedit a fi o glumă, acest lucru nu însemna că afecțiunea selfită nu era reală. Se pare că acum am confirmat existența acesteia și am conceput prima Selfitis Behaviour Scale pentru evaluarea acestei condiții'', a adăugat acesta.

Scala, de la unu la o sută, a fost concepută pe baza unui număr mare de focus grupuri pentru a determina factorii care conduc la apariția selfitei și a fost testată pe 400 de participanți din India. Această țară a fost aleasă pentru că deține cei mai mulți utilizatori de Facebook, dar și numărul cel mai mare de decese în rândul persoanelor care încearcă să își facă selfie-uri în locuri periculoase.

Concluziile studiului, publicate în ''International Journal of Mental Health and Addiction'', au confirmat că există trei niveluri de selfită.

Selfita la nivel limită cuprinde acele persoane care își fac selfie-uri de cel puțin trei ori pe zi, însă nu le publică pe rețelele de socializare.

În faza acută a bolii, persoanele publică online selfie-urile.

În cea de-a treia etapă a selfitei, cea cronică, utilizatorii de rețele de socializare resimt o nevoie incontrolabilă de a-și face fotografii și de a publica de cel puțin șase ori pe zi.

Oamenii de știință au descoperit că persoanele care suferă de selfită au nevoie de atenție și de multe ori manifestă o lipsă de încredere în sine. De asemenea, acestea speră ca prin publicarea imaginilor cu ei înșiși să își îmbunătățească statul social și să fie integrate într-un grup.

''În mod tipic, cei care au această condiție suferă de o lipsă de încredere în sine, caută să se 'integreze' în rândul celor din jurul lor și pot manifesta simptome similare cu alte comportamente de predispoziție la adicție'', a declarat dr. Janarthanan Balakrishnan cercetător asociat la Departamentul de Psihologie de la Nottingham Trent.

''Acum, existența acestei tulburări pare să fi fost confirmată și există speranța că vor fi efectuate cercetări viitoare pentru a înțelege mai multe cu privire la modul și motivul pentru care oamenii dezvoltă acest comportament potențial obsesiv și ce poate fi făcut pentru a-i ajuta pe cei mai afectați'', a adăugat acesta.

Printre alte tulburări mintale asociate tehnologiei care au fost identificate în ultimii ani se numără nomofobia, frica de a nu fi în apropierea unui telefon mobil, tehnoferența, interpunerea constantă a tehnologiei în viața de zi cu zi și cyberhondria, senzația de rău după căutarea în mediul online a unor simptome de boală, notează The Telegraph