Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au propus luni un fond de redresare în valoare de 500 de miliarde de euro, constituit prin împrumuturi pe care Comisia Europeană să le atragă de pe piețele financiare „în numele UE”. Din acest fond ar urma să fie oferite granturi pentru regiunile și sectoarele Uniunii Europene care au fost cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus, așadar Italia și Spania urmând să fie printre principalele beneficiare.

Această propunere franco-germană a fost văzută ca un compromis între „coronabondurile” cerute anterior mai ales de Italia, sprijinită de Franța, și respingerea acestora de către Germania, Austria, Olanda și statele scandinave, acestea din urmă reproșând statelor UE din Sud lipsa rigorii bugetare.

Austria, Olanda, Suedia și Danemarca versus planul Merkel-Macron

„Firește că este legitim ca două țari, care în plus sunt și cele mai mari (Franța și Germania - n.red), să propună ceva (...) Dar decizia trebuie luată de toate statele membre ale Uniunii Europene”, a reacționat a doua zi cancelarul austriac Sebastian Kurz, anunțând că țara sa împreună cu Suedia, Danemarca și Olanda au decis să formuleze împreună o contrapropunere.

Această contrapropunere a fost prezentată sâmbătă, iar principala diferență față de planul franco-german este că ea prevede acordarea mai degrabă a unor credite cu dobânzi reduse în locul granturilor nerambursabile. „Obiectivul nostru este acordarea unei finanțări temporare, dedicate, prin bugetul UE, și oferirea de împrumuturi în condiții favorabile celor care au fost cel mai sever afectați de criză”, potrivit textului acestei propuneri, consultat de agenția DPA.

De asemenea, se arată în același document, ajutorul de urgență trebuie să fie acordat o singură dată și limitat la o durată de doi ani, iar noul fond nu trebuie să conducă la o mutualizare a datoriilor și nici la „creșteri semnificative” ale bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027, aflat încă în negociere.

Cele patru state adepte ale unei conduite mai austere nu specifică în contrapropunerea lor o sumă maximă pentru fondul european propus de Franța și Germania, susținând însă că o destinație prioritară a acestor bani trebuie să fie susținerea sectorului sanitar. Mai mult, cele patru state cer ca accesarea asistenței financiare să fie condiționată de un „angajament puternic” al statelor beneficiare pentru reforme și acestea să accepte o supraveghere sporită împotriva fraudelor cu aceste fonduri.

De ce se teme Italia

Dar Italia este refractară oricărei condiționări asociate ajutorului financiar, temându-se în special de impunerea unor măsuri de austeritate. Recesiunea severă cu care se confruntă Uniunea Europeană „necesită propuneri ambițioase și inovative”, întrucât „piața internă și beneficiile ei pentru toți europenii sunt în pericol”, a reacționat pe Twitter ministrul italian al afacerilor europene, Enzo Amendola.

Contrapropunerea celor 4 state este „defensivă și inadecvată. Este nevoie de mai mult curaj, pe 27 mai, din partea Comisiei” Europene, adaugă ministrul, referindu-se la propunerea privind acest fond european de redresare pe care o va prezenta la acea dată executivul comunitar.

Discuțiile ulterioare prezentării propunerii Comisiei se anunță însă dificile, dată fiind opoziția dintre țările din Sud, afectate puternic de epidemie, și cele din Nord. „Categoric spunem DA ajutorului de urgență după coronavirus, dar respingem o uniune a datoriilor creată pe ușa din spate”, a obiectat cancelarul austriac Sebastian Kurz.

Comisia Europeană a avertizat la începutul acestei luni cu privire la o posibilă recesiune de „proporții istorice” în UE din cauza pandemiei COVID-19, estimând o scădere a PIB-ului comunitar de 7,7% pentru anul în curs, față de 4,5% cât a fost această scădere în urma crizei financiare din 2009.

Sursa:Agerpres