Invazia rusă în Ucraina a readus în centrul atenției această chestiune a bugetelor alocate apărării și ea va fi unul din subiectele centrale ale summitului NATO în luna iulie.

Secretarul general Jens Stoltenberg insistă de mai multe luni că sunt necesare investiții importante pentru modernizarea capacităților militare ale Alianței. El a menționat în special completarea stocurilor de muniții diminuate de ajutorul oferit Ucrainei și nevoia Alianței de a dispune de o capacitate industrială care să poată produce arme și muniții suficiente pentru un război de înaltă intensitate, cum este cel care se desfășoară în Ucraina, a cărei armată consumă o cantitate de muniții de câteva ori mai mare decât capacitatea de producție a statelor NATO.

"Trebuie să încetăm să considerăm 2% ca un plafon și că considerăm acest 2% ca un minim, și să ne angajăm mai ferm într-o perspectivă pe termen lung", a spus Stoltenberg miercuri, la finalul reuniunii miniștrilor apărării din statele NATO.

"Atunci când vedem nevoia de muniții, de apărare antiaeriană, de instruire, pregătire pentru capacitățile de vârf, este evident că acest 2% pentru apărare este un minim", a indicat el.

"Împărtășesc această evaluare", a reacționat ministrul german al apărării, Boris Pistorius. "Cred că simplul fapt de a ne apropia de obiectivul de 2% nu va fi suficient. Acesta trebuie să fie baza pentru tot ce urmează. Guvernul german dezbate asta chiar acum și va ajunge în curând la un acord", a adăugat el.

Guvernul de la Berlin anunțase în decembrie că poate promite doar începând din anul 2025 atingerea țintei NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru bugetul apărării, motivând că este frânat în îndeplinirea acestui obiectiv de capacitățile industriei de armament.

În opinia ministrului francez al apărării Sebastien Lecornu, esențial nu este bugetul în sine alocat armatei, ci modul de distribuire a acestor cheltuieli. "Dincolo de problema celor 2% din PIB, ceea ce contează este să fie 2% cheltuieli eficiente și utile", a explicat ministrul francez, care a ținut să amintească angajamentul Franței de a efectua "investiții masive în apărarea sa de o valoare inedită de 413 miliarde de euro".

Dar acest obiectiv divizează statele Alianței. Unele avertizează împotriva unor obiective prea ambițioase sau prea rigide, ori consideră că își aduc deja o contribuție suficient de semnificativă prin investițiile efectuate în industria de apărare sau prin participarea la misiunile și operațiunile Alianței.

Procentul "de 2% este în regulă, dar trebuie de asemenea să ne asigurăm că avem o anumită flexibilitate, întrucât țările sunt diferite", a subliniat ministrul luxemburghez al apărării, François Bausch.

Potrivit unui înalt responsabil american, ce s-a exprimat cu condiția anonimatului, chestiunea bugetului alocat apărării împarte NATO în două grupuri de țări: de o parte, cele care, asemeni statelor baltice și Poloniei, insistă pentru o creștere mai ambițioasă a acestei alocări, cu un obiectiv de cel puțin 2,5% din PIB, iar de cealaltă parte țări precum Canada, Spania, Luxemburg și într-o anumită măsură Italia, care cred că un asemenea obiectiv nu ar fi adaptat situației lor.

"Rezumând, cred că concluzia evidentă este că 2% nu este de ajuns. Și aș spune că majoritatea aliaților împărtășesc această analiză", a conchis același responsabil american.

La reuniunea ministerială încheiată miercuri statele NATO au început să evalueze care ar putea fi noul obiectiv acceptabil pentru bugetele apărării, cu scopul de a-l aproba formal la summitul care va avea loc în iulie la Vilnius.