NATO pe post de sperietoare

Experții în materie identifică câteva explicații pentru numprul mic al celor ce ar opta pentru aderarea la NATO. În primul rând, cum deja s-a menționat, este vorba de stereotipuri din perioada sovietică și de efectul propagandei rusești, care a cultivat, timp de trei decenii, frica față de NATO. A doua explicație este inconsecvența mesajelor transmise de formațiunile politice aflate la guvernare în Republica Moldova pe parcursul anilor. Partidele și politicienii proruși care au condus Republica Moldova au transformat NATO în sperietoare, vorbind despre această organizație nu ca despre o umbrelă de securitate, ci ca despre o coaliție militară care aduce război. A treia explicație oferită de analiști ține statutul de neutralitate al R.Moldova și de frica moldovenilor de a irita Rusia, în special după ce Putin a invadat Ucraina. Ultima explicație a faptului că prea puțini moldoveni ar vota, la un eventual referendum, pentru aderarea la NATO este percepția că la Chișinău nu există politicieni în măsură să promoveze deschis mesajul necesității aderării la Alianța Nord-Atlantică ca remediu fundamental de asigurare a securității țării.  

Schimbare lentă de mentalitate

Actualii guvernanți pro-europeni de la Chișinău fac încercări timide de a obișnui cetățenii cu ideea că NATO ajută Republica Moldova și că neutralitatea nu apără țara de pericolul invaziei rusești. Dar mesajele Chișinăului în privința neutralității (neutralitate sfidată de Rusia prin menținerea militarilor săi în stânga Nistrului) sunt prudente. Aflată în una din vizitele sale recente în străinătate, președinta Maia Sandu a menționat într-un interviu că, la ora actuală, Partidul Acțiune și Solidaritate are majoritate în Parlament (63 de mandate din 101), dar nu o „majoritate constituțională” (67 de mandate) și că în aceste condiții ar fi imposibilă amendarea Constituției prin excluderea articolului referitor la neutralitate. În plus, a precizat șefa statului, „pentru a schimba această prevedere din Constituție e nevoie de sprijin popular, ori de-a lungul timpului în Republica Moldova discursul politic a fost pentru neutralitate, care, vedem acum, nu ne protejează”. (...) „Avem acest risc major de securitate pe care îl simțim în fiecare zi. Suntem un stat democratic, vrem să consolidăm democrația și contează ce cred cetățenii. Facem tot ce putem ca să menținem pacea chiar și în acest context dificil. Dar avem nevoie de sprijinul României și de cel al partenerilor noștri externi ca să putem să oferim în continuare siguranță și securitate cetățenilor”, a menționat Maia Sandu în interviul citat.

Moldovenii mizează pe România în caz de război

Din analiza sondajelor reiese  că atunci când moldovenii sunt întrebați: „De la cine ar putea obține Republica Moldova ajutor militar în mod prioritar dacă s-ar confrunta cu o situație similară cu cea din Ucraina atacată de Rusia” – cei mai mulți respondenți, 20,8%, spun că ar miza pe ajutorul militar al României; 16,5% ar miza pe ajutorul UE; 10,5% pe intervenția NATO și 3% cred că s-ar implica Ucraina.

O altă tendință care transpare în sondajele din ultimii 15 ani realizate în Republica Moldova arată o creștere constantă a numărului celor care își doresc unirea cu România. De la 11% în perioada guvernării comuniste (2001-2009) a lui Vladimir Voronin – la 35% în prezent. 47,4% ar vota contra unirii cu România, iar 17,6% sunt indeciși. Creșterea numărului unioniștilor în sondaje poate fi interpretată și ca o schimbare a atitudinii moldovenelor față de NATO, dat fiind faptul că unirea cu România ar aduce automat Republica Moldova sub umbrela Atlanticului de Nord.  

Perspectiva NATO pentru Republica Moldova

În septembrie 2023, Chișinăul a fost vizitat de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a subliniat progresele impresionante pe care Republica Moldova le-a făcut, inclusiv în domeniul consolidării capacității sale de apărare și  întăririi rezilienței, atât ca stat, cât și ca societate. Aceste eforturi s-au datorat inclusiv relației de cooperare durabilă pe care o are Republica Moldova cu Alianța Nord-Atlantică. În același timp, înaltul oficial NATO a ținut să sublinieze că organizația Atlanticului de Nord întotdeauna a respectat neutralitatea constituțională a Republicii Moldova și a avansat în această colaborare doar în măsura în care Republica Moldova și-a dori acest lucru și a fost pregătită să o facă.

La rândul său, premierul Dorin Recean a subliniat că războiul Rusiei în Ucraina a schimbat mult percepția legată de securitate în Europa și în lume. El a menționat că multe state au înțeles că au nevoie de un sector al apărării dezvoltat și prioritatea Chișinăului acum este să aibă o armată la standarde NATO. Este nevoie de consolidarea capacității de apărare, în special prin investiții în armată, a insistat Dorin Recean: „Neutralitatea Moldovei nu înseamnă indiferență, nu înseamnă că nu trebuie să facem nimic. De asta noi trebuie să ne consolidăm capacitatea de apărare, de asta trebuie să facem aceste investiții în armata națională, în așa fel încât să avem armata națională la standardele NATO și, evident, aici vom avea susținerea partenerilor noștri”, a subliniat Dorin Recean. El a mai spus că Republica Moldova va participa la programele NATO privind noile tehnologii și inovații care, fiind implementate în Republica Moldova, vor avea un puternic impuls de imagine în percepția cetățenilor moldoveni.