''Guvernul nostru are drept obiectiv să scoată din nou la lumină frumusețea diversității noastre și să o întărească, protejând drepturile, încurajând toleranța și garantând securitatea pentru toți'', a declarat Suu Kyi, în condițiile în care țara sa este acuzată de ''epurare etnică'' împotriva musulmanilor rohingya.

Reputația de care se bucura aceasta pe plan internațional a fost pusă în umbră de lipsa de empatie afișată față de situația musulmanilor rohingya, în contextul în care peste 620.000 de membri ai acestei comunități apatride au fugit începând din august din Myanmar în Bangladeshul învecinat.

La rândul său, papa Francisc a făcut apel la ''un angajament în favoarea justiției'' și la ''respectarea drepturilor omului''. Poporul birmanez ''a suferit nespus și continuă să sufere, de la conflictul civil și ostilitățile care au durat mult prea mult și care au creat divizări profunde'', a spus papa Francisc, cerând autorităților birmane să coopereze cu comunitatea internațională, relatează dpa.

''Viitorul țării trebuie să fie pacea, o pace clădită pe respectarea demnității și drepturilor tuturor membrilor societății, pe respectarea oricărui grup etnic și a identității sale'', a insistat suveranul pontif, potrivit AFP. ''Diferendele religioase nu pot fi o sursă de divizare și de neîncredere, ci mai degrabă o forță în favoarea unității, a iertării, a toleranței și a construcției înțelepte a națiunii. Religiile pot juca un rol semnificativ în vindecarea rănilor emoționale, spirituale și psihologice ale celor care au suferit de-a lungul anilor de conflict'', a mai declarat papa Francisc. Suveranul pontif și-a exprimat ''aprecierea'' pentru ''eforturile guvernului'', implicit ale laureatei premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi, în cadrul dialogului cu diferitele etnii din țară.

Exodul musulmanilor rohingya în Bangladesh a început după 25 august, când militanți rohingya au atacat posturi de securitate, iar armata din Myanmar a lansat o contraofensivă. Armata din Myanmar a negat acuzațiile de ucidere, viol, tortură și deplasare forțată, care au fost formulate împotriva sa.

Myanmar nu recunoaște rohingya ca cetățeni și nici ca membri ai unui grup etnic distinct, cu propria lor identitate, și chiar respinge termenul "rohingya" și utilizarea acestuia. Mulți oameni din Myanmar se referă, în schimb, la membrii acestei minorități musulmane din statul Rakhine ca fiind migranți ilegali din Bangladesh.

Vizita papei Francisc în Myanmar este atât de delicată încât unii consilieri papali l-au avertizat pe Francisc să nu folosească cuvântul "rohingya", ca să nu declanșeze un incident diplomatic ce ar putea întoarce armata țării și guvernul împotriva creștinilor minoritari.

Sursa: Agerpres