Avertismentul vine în ziua în care liderii europeni au discutat despre situația din Belarus în cadrul unui summit extraordinar și au ajuns la concluzia că nu pot recunoaște rezultatul alegerilor din Belarus, pentru că a fost vorba despre un scrutin incorect. În plus, vor impune sancțiuni acelor responsabili din Belarus care se fac vinovați de fraudarea alegerilor și de reprimarea protestelor post-electorale.

Pe de altă parte, Kremlinul a transmis miercuri că nu este nevoie ca Rusia să ajute Belarusul militar sau în alt fel și că nici Belarusul nu vede nevoia unui astfel de sprijin din partea Moscovei.

Este un discurs echivoc, care reflectă dilema în care se află Moscova.

Kremlin: Nu este nevoie ca Rusia să ajute militar Belarusul

Într-o teleconferință cu jurnaliștii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat puteri străine, fără a le numi, de amestec în afacerile interne din Belarus și a spus că o astfel de interferență este inacceptabilă.

Dar în același timp, el a declarat că situația din Belarus este o chestiune internă care ar trebui rezolvată de belarușii înșiși, relatează Agerpres.

Declarația de la Kremlin vine în contextul în care Belarusul ceruse zilele trecute sprijin militar președintelui Vladimir Putin, iar Aleksandr Lukașenko susținea că a primit chiar un răspuns favorabil.

Serghei Lavrov: Alegerile nu au fost organizate perfect

Și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat miercuri în privința tentativelor de amestec extern în Belarus care ar avea obiective geopolitice. În opinia sa, manifestațiile din această țară împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko sunt „o luptă pentru spațiul postsovietic”, dar recunoaște, pe de altă parte, că alegerile n-au fost organizate perfect.

„Nu spune nimeni că alegerile au fost organizate perfect, cu siguranță nu a fost așa. Și sunt suficiente dovezi în sensul acesta. Chiar și autoritățile din Belarus și conducerea din Belarus au recunoscut situația, iar acum încearcă să se implice într-un dialog cu cetățenii care protestează față de ceea ce ei consideră o încălcare a drepturilor lor. Dar vreau să sfătuiesc pe toată lumea să nu se folosească de această situație. (...) Suntem îngrijorați de o tentativă de a folosi dificultățile interne cu care se confruntă poporul și conducerea din Belarus ca justificare pentru o eventuală implicare în evenimentele de acolo. Cineva din afară vrea să facă acest lucru”, susține șeful diplomației de la Moscova.

Moscova acuză „ingerințe” externe în scop geopolitic

„Nimic din ce se aude acum dinspre capitalele europene, mai ales dinspre țările baltice, Polonia și Parlamentul European, nu este despre Aleksandr Lukașenko, despre drepturile omului sau democrație. Este vorba numai despre geopolitică”, a spus Lavrov într-o declarație acordată postului rus de televiziune Rossia-1.

„Ne îngrijorează încercarea de a profita de dificultățile interne prin care trec Belarusul, poporul belarus și liderii săi pentru a se amesteca (în afacerile interne). Și nu doar de a se amesteca, ci de a impune belarușilor ordinea pe care actorii externi o consideră adecvată”, a adăugat șeful diplomației ruse, după care a reluat discursul Kremlinului că „ceea ce se întâmplă în Belarus este o problemă internă a acestei țări. Considerăm că trebuie făcut tot ce este necesar pentru a crea condițiile care să permită menținerea situației în cadrul legal pentru a permite dialogul necesar”, a mai spus Lavrov.

El s-a declarat convins că în înțelepciunea sa, poporul acestei țări „nu se va lăsa manevrat de cei care au nevoie de el doar pentru a domina acest spațiu geopolitic și a promova logica distructivă a alegerii între Europa și Rusia” și a amintit în context de protestele din Ucraina, despre care a spus: „Am văzut deja care a fost rezultatul” (n.r. - anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, după protestele pro-europene din 2013).

Dilema lui Putin în Belarus

Astfel, manifestațiile din Belarus și fragilizarea puterii președintelui Alexandr Lukașenko îl confruntă pe președintele rus Vladimir Putin cu un calcul complex asupra strategiei pe care să o adopte în fața unei mișcări ce nu este antirusească și într-un moment în care Rusia însăși traversează o perioadă politică delicată, arată o analiză a AFP, preluată de Agerpres.

„Rușii nu prea știu pe ce picior să danseze. Ei au ajuns la concluzia că Lukașenko reprezintă fără îndoială un impas, dar ar fi stânjenitoare pentru ei o soluționare a crizei în stradă. Ei trebuie așadar să instituie un proces asupra căruia să dețină controlul”, spune Gustav Gressel, membru al grupului european de reflecție ECFR.

Se poate repeta scenariul din Ucraina?

Manifestațiile din Belarus nu au deocamdată conotația antirusească a celor care în 2014 au înlăturat guvernul prorus de la Kiev și au determinat Rusia să invadeze peninsula Crimeea în numele apărării populațiilor rusofone din Ucraina și să susțină separatiștii pro-ruși din estul acestei țări. Acesta este un element-cheie care îi face pe analiștii să nu privilegieze reeditarea scenariului ucrainean în Belarus.

„Situația este total diferită” și, mai mult, este diferită în Rusia, unde Vladimir Putin, cu popularitatea erodată, se confruntă cu manifestații în Extremul Orient rus după arestarea unui guvernator regional luna trecută, remarcă Anna Maria Dyner, cercetătoare la Institutul polonez pentru Afaceri Internaționale (PISM).

Moscova a reacționat deocamdată cu calm și moderație în fața acestor proteste.

În Belarus, limba rusă este vorbită pe ansamblul țării, nu există sentimente antirusești în societate și Rusia dorește ca acest lucru să rămână așa, arată Maria Dyner.

Rusia caută soluții

Dar nici Lukașenko nu este văzut ca un sfânt de către Kremlin, amintește la rândul său Gustav Gressel. „Chiar sub Lukașenko, Putin nu reușea să obțină ce dorea” în Belarus, confirmă analistul britanic Nigel Gould-Davies. Rușii „nu mai sunt căsătoriți cu Lukașenko, ei tatonează”, însă „nu sunt deloc pasivi”, mai constată acesta.

Sunt precauți, pentru că „dacă mulțimile încep să-l perceapă pe Putin drept un sprijin pentru Lukașenko, sloganurile antirusești ar putea începe să curgă”, subliniază Stephen Sestanovich, de la grupul de reflecție american Council on Foreign Relations.

Prin urmare, Moscova „caută o soluție”, spune Gustav Gressel. Analistul crede că „Lukașenko este unul care poate fi înlocuit fără ca Kremlinul să se acopere prea mult de ridicol”.

O tranziție fără Lukașenko în Belarus?

Stephen Sestanovich remarcă faptul că Rusia are relații bune cu elitele de la Minsk, unde de asemenea există un consens pentru menținerea bunelor relații cu puternicul vecin din Est. Mulți dintre opozanții lui Lukașenko s-au refugiat, de altfel, la Moscova de teama represaliilor din țara natală.

Aceste conexiuni și aceste atitudini favorabile îi oferă lui Putin mai multe piste pentru a găsi o tranziție fără Lukașenko, mai ales că mișcarea de protest îmbracă diferite forme și nu are un lider clar.

Una dintre figurile opoziției, Svetlana Tihanovskaia, contracandidată a lui Lukașenko la scrutinul de duminica trecută, s-a refugiat în Lituania, de unde încearcă să coaguleze nemulțumirea existentă în toate straturile societății belaruse.

Totuși, analiștii avertizează, însă că nimic nu poate fi exclus, inclusiv recurgerea la forță.

„Sunt sigură că Rusia este pregătită pentru toate opțiunile, inclusiv opțiunea militară, chiar dacă aceasta ar fi extrem de costisitoare pentru ea”, crede Maria Dyner.

Sursa:Digi24.ro