Într-un interviu acordat pentru AGERPRES, Monica Babuc face o trecere în revistă a principalelor proiecte derulate de ICR Chișinău, a cărui conducere a preluat-o în 2023.

AGERPRES: Aici, în Republica Moldova, se vorbește de un rol crucial al Institutului Cultural Român. De ce?

Monica Babuc: Mi se pare firesc să vedem rolul oricărei instituției românești în Republica Moldova ca un rol crucial. De ce al Institutului Cultural Român, această instituție consacrată a diplomației culturale românești? Pentru că mișcarea de eliberare națională în Republica Moldova a pornit, în mare parte, de la oamenii de cultură, scriitori - în primul rând, dar și de la artiști plastici și alți reprezentanți ai acestui domeniu, pentru că rădăcinile noastre identitare se manifestau și se manifestă, în primul rând, prin limba română, prin tradițiile noastre, prin costumul popular, scoarța, muzica populară. Aceste lucruri au rămas să sensibilizeze încă românii basarabeni în perioada în care ei, de fapt, au fost supuși unei catastrofale misiuni de deznaționalizare.

Prin urmare, tot ce face Institutul Cultural Român la Chișinău este o misiune crucială de păstrare, valorificare și promovare a valorilor culturale și a patrimoniului cultural românesc, dar, dincolo de aceasta, în opinia mea - și am expus acest lucru de mai multe ori - misiunea Institutului Cultural Român, aici, rezidă în sincronizarea a două ramuri ale culturii românești, pentru că în Republica Moldova, în Basarabia, nu e altceva decât cultură românească. Doar că ea a fost timp de mai mult de 200 de ani ruptă de la matcă, ruptă de la rădăcinile sale și, bineînțeles, a căpătat, pe de-o parte, niște trăsături originale, pe de altă parte, a suferit din cauza acestei deznaționalizări; iar faptul că scriitorii de aici scriu în limba română, simt românește, dar nu sunt cunoscuți încă în România, nu face bine spiritului românesc și poporului român, în general.

Faptul că în România se produc evenimente de cultură, de talie mondială, de exemplu Festivalul „George Enescu”, despre care se cunoaște foarte puțin la Chișinău, este, de asemenea, un lucru rău. De aceea, ICR este un fel de mijlocitor în această sincronizare a actului cultural pan-românesc din Republica Moldova și România. Încercăm să muncim la acest deziderat.

AGERPRES: Practic, încercați din două culturi să faceți una singură.

Monica Babuc: Nu sunt două culturi, e o singură cultură despărțită de un râu care, din păcate, a servit drept un zid de fier în perioada în care am fost despărțiți de frații noștri și de basarabeni în general, iar acum trebuie să redăm culturii românești firescul ei, firescul fiind unitatea acestei culturi.

AGERPRES: Ați fost ministru al Culturii. Cât de importantă este diplomația culturală?

Monica Babuc: Mi se pare foarte importantă. Am fost, nu demult, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române și este a doua oară când particip la acest înalt for al diplomației românești. Există diplomația clasică menită să rezolve probleme politice, probleme economice în colaborarea bilaterală dintre țări, iar cultura trebuie să fie preocuparea Institutului Cultural Român, cel puțin în țările în care este reprezentat - și 17 nu sunt țări puține, cred că se vor mai deschide reprezentanțe -, deoarece cultura este cel mai sensibil mijloc de a ajunge la sufletele oamenilor. Atunci când oamenii îndrăgesc cultura unui alt popor se deschid toate porțile și acesta este, cred, un adevăr pe care îl cunoaște toată lumea. De aceea este important să prestăm o diplomație culturală românească pe măsura istoriei, culturii și a tradiției noastre care merită să fie cunoscută.

AGERPRES: Faptul că vorbim aceeași limbă vă ușurează activitatea și transmiterea mesajului...

Monica Babuc: Bineînțeles, este ca și cum ar veni cultura românească acasă la ea. Doar că, așa cum am spus, trebuie să ții cont că partea de cultură românească de aici a fost scoasă din casa ei și atunci ea trebuie să se regăsească acasă, firesc, să fie cunoscută, să fie apreciată, acolo unde merită. Mi se pare că este un mijloc de îmbogățire reciprocă a celor două părți a culturii românești, pentru că probabil că știți că în Republica Moldova există cumva o tradiție, câteodată inexplicabilă, a unor talente care cresc oriunde. Este o tradiție de școală muzicală, instrumentală, excepțională și am să vă spun de ce. Pentru că tradiția românească, tradiția general latină, ca să zic așa, a fost aici intercalată, în virtutea unor circumstanțe istorice, cu școala slavă, școala rusă, care e celebră și ea. Din această simbioză a ieșit un produs deosebit. Văd mulți tineri care acced în piața românească de muzică ușoară, de exemplu, dar nu numai, mari instrumentiști, cântăreți de canto clasic. Câțiva tineri foarte buni au fost încadrați la Opera de la București, Lidia Istrate, Dumitru Mâțu și așa mai departe. Această zonă este cumva generatoare neobosită de talente excepționale și e frumos ca tot poporul român să știe să iubească și să fie mândru de acest lucru, la fel cum noi suntem extrem de mândri de (...) școala filosofică românească, școala culturologică, dacă vreți, de mari nume ale ei - Papahagi, Paleologu, Baconschi, dar și Dragoș Aligică, Ioan Stanomir, Adrian Cioroianu care sunt efectiv savuroși în discursul lor cultural, lucru care aici, în Moldova, a lipsit. Au existat, bineînțeles, oameni de cultură de extraordinară calitate, dar pentru că filosofia era altfel, era alta aici, nu a putut să se dezvolte această ramură a vorbitorilor și gânditorilor români despre România. Și e nevoie ca acești oameni să ajungă, prin discursul, prin chipul și prin prezența lor aici.

AGERPRES: Care sunt principalele repere ale activității Institutului Cultural Român?

Monica Babuc: Eu sunt istoric de formație și pentru mine e esențial tot ce ține de istoria românilor, mai ales pentru că în perioada în care eu făceam facultatea, noi am fost văduviți de adevărul istoric în istoria românilor. Pentru mine contează foarte mult ca patrimoniul cultural, care, bineînțeles, este reprezentat și prin factori istorici, acum să fie cât mai prezent în viața publică din Republica Moldova. De aceea, am încercat să nu uităm nici una din datele importante ale istoriei românilor și am organizat conferințe științifice, științifico-publice, dacă pot spune așa, cu mari istorici din Republica Moldova și din România, care au fost dedicate, de exemplu, aniversării a 350 de ani de la nașterea domnitorului Dimitrie Cantemir. Am organizat o conferință științifică dedicată aniversării a 165 de ani a Micii Uniri, în sala în care s-a votat Marea Unire din 1918, edificiu care s-a păstrat ca prin minune. Îmi doresc să văd refăcută clădirea în care se află această sală în care basarabenii au zis DA Unirii cu Țara Mamă. Am marcat, pentru prima dată în Republica Moldova, Conferința de la Trianon și rezultatele ei pentru România Mare, eveniment mai puțin cunoscut publicului larg. Sigur, specialiștii, istoricii cunosc data foarte bine. A fost foarte multă lume în aula Regina Maria de la Universitatea de Stat, care a venit să asculte despre cum s-a realizat visul românilor dintotdeauna.

Dincolo de aceasta am încercat să mergem pe ideea unor evenimente inedite, originale. De exemplu, în Republica Moldova a venit să își prezinte programul său, ca director artistic al Festivalului George Enescu, maestrul Cristian Măcelaru și doamna Cristina Uluc de la Artexim, care fac un lucru excepțional, și un alt vis al meu este o extensie a Festivalului Enescu în 2025, la Chișinău.

Am realizat spectacole foarte interesante, din punctul nostru de vedere, dedicate, de exemplu, aniversării a 20 de ani de la formarea Institutului Cultural Român. La Operă am organizat un concert cu trei tenori români, acum foarte în vogă, Andrei Apreotesei, Andrei Fermeșanu și Florin Guzgă, și trei soprane din Republica Moldova, la fel, foarte bune, toate angajate în afara țării, din Elveția până în Marea Britanie și Opera din București - Lilia Istratii, Natalia Tanasiiciuc și Anastasia Cușnir. Evenimentul a fost o revelație, a dirijat Daniel Jinga orchestra operei de la Chișinău cu soliști de pe ambele maluri ale Prutului. Am avut și alte spectacole minunate: colide românești interpretate de corul și orchestra Operei de la București, condimentată, dacă aș putea spune așa, cu soliști foarte buni de aici și cu imagini video care au creat o atmosferă de neuitat. Oamenii plângeau ascultând colindele interpretate de mari maeștri ai scenei lirice care înseamnă o altă percepție a acestor melodii sacre pentru noi. Un alt concert deosebit de interesant, 'Armoniile speranței', a fost susținut de Orchestra Medicilor de la București, ocazie cu care s-a născut ideea creării unei orchestre similare în Republica Moldova.

Totodată, au fost organizate multe vernisaje de arte plastice și ne bucurăm că am reușit să contribuim și la acest lucru. De Ziua Iei, pe care comunitatea 'La Blouse Roumaine' a inițiat-o pe 24 iunie, am adus o colecție extraordinară de la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, care i-a aparținut artistei plastice Marghiolița Constantinescu Rogojan, de ii tradiționale din sudul României, ceva absolut fantastic. Acestea sunt doar câteva dintre cele aproape o sută de evenimente pe care le-am organizat în ultimul an.

AGERPRES: Ce urmează? Știu că la toamnă vin în număr mare scriitori din România. Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași a început să inspire tinere talente de la Chișinău.

Monica Babuc: E adevărat, dar până la Festivalul de Literatură mai avem un excepțional eveniment cultural care este o reuniune a teatrelor naționale românești, la Chișinău, la cea de-a IX-a ediție. Vor fi aici și, timp de două săptămâni, vor avea loc spectacole, lansări de carte, întâlniri cu regizori, cu critici de artă. Ludmila Patlanjoglu își va lansa cartea dedicată lui Gigi Căciuleanu, care va pune în scenă spectacolul Nocturne. De asemenea, Matei Vișniec va fi prezent cu teatrul din Suceava, care-i poartă numele. Această reuniune a teatrelor a devenit un eveniment tradițional la Chișinău. Apoi vom avea Zilele Filmului Românesc, dedicate lui Cristi Puiu, cu o retrospectivă a filmelor lui, Festivalul Internațional de Operă 'Maria Bieșu', a 32-a ediție, la care sunt așteptați mezzosoprana Ramona Zaharia, baritonul Alexandru Constantin și dirijorul Dumitru Jinga. Abia apoi va avea loc Festivalul de Literatură pe care l-ați menționat, când este preconizată și vizita lui Andrei Pleșu. Iubim, ne este dor și admirăm acest discurs al intelectualului public care a lipsit aici, din motive obiective. Avem planuri mari, pregătim, dar asta deocamdată e o surpriză, pentru că nu știu dacă o să ne reușească, pentru Ziua Națională, care coincide cu data alegerilor, dar tradițional se sărbătorește, pregătim o surpriză pentru publicul din Republica Moldova.

Contribuim la viața culturală a Chișinăului și nu doar a Chișinăului ci a întregii Republici Moldova. Am organizat evenimente și la Cahul, și Bălți și preconizăm să ajungem la Edineț, Soroca și la Orhei. Obiectivul acesta de a organiza evenimente culturale și în afara Capitalei este foarte important pentru noi. Chișinăul este, ca orice capitală, supraîncărcat de evenimente extraordinare. În provincie, oamenii duc dorul marilor artiști și acolo trebuie să ajungem cât mai des.