În localitatea Ghidighici, în apropierea Chișinăului, trei tineri, între care doi medici și un economist, au pus pe roate acum 3 ani o afacere de prelucrare a rumegușului, paielor, lemnului și a altor deșeuri de producție sau agricole, pentru fabricarea brichetelor. Aceștia pot înlocui cu ușurință lemnul, folosit pentru încălzirea locuințelor, fiind, însă, mai eficienți din punct de vedere energetic. Deschiderea întreprinderii a fost posibilă cu sprijinul proiectului ”Energie și Biomasă”, finanțat de Uniunea Europeană. 

Unul dintre fondatorii întreprinderii, Roman Smolnițchi, medic de profesie, spune că cererea  pentru marfa lor este destul de mare, pentru că brichetele pe care le fabrică oferă mai multă energie decât arderea lemnelor. Avantajele brichetelor sunt că pot fi utilizați atât în sobe obișnuite, cât și în cazane speciale. Materia primă se găsește din abundență și ar fi păcat să nu fie utilizată, este de părere Roman Smolnițchi.

”Și fabricile de mobilă, și atelierele de prelucrare a lemnului, și un șir de asociații agricole. Sunt mulți furnizori care ne găsesc singuri pe noi, pentru că sunt și ei interesați să scape de deșeurile agricole. Să fiu sincer, noi nu reușim, nu facem față, pentru că cererea pe piață este mai mare decât oferta”, a declarat Roman Smolnițchi.

Pentru procurarea utilajului, tinerii întreprinzători au beneficiat de un împrumut de aproximativ 100 de mii de euro, bani europeni, pe care îl pot întoarce timp de 3 ani, în rate de câte 40, 30 și alte 30 la sută, fără dobândă, fără comision și fără achitarea TVA. În cadrul Programului Biomasă și Energie, au putut fi susținute și gospodăriile casnice, care au primit câte 1300 de euro pentru procurarea centralelor termice. Anatol Fală, locuitor al capitalei, a reușit să își instaleze un cazan pa bază de biomasă, care poate fi programat să lucreze câteva zile la rând, fără intervenția cuiva, și îi reduce, practic în jumătate cheltuielile pentru încălzire, față de consumul gazelor naturale.

”Pe aici se încarcă cazanul cu peleți, sunt dați automat în dispozitivul de ardere. Dacă încălzeam cu gaz încăperea de 170 de m.p., pe lună m-ar fi costat în jur de 4 mii și ceva de lei. Cu peleții mi-ar ajunge 1800- 2000 de lei”, a declarat Anatol Fală.

În total, 500 de gospodării și 145 de școli și grădinițe au beneficiat de sprijin în cadrul programului Energie și Biomasă, care a început în 2011. Totodată, au fost lansate 30 de afaceri de producere a peletelor și brichetelor, întreprinzătorii beneficiind de credite oferite în condiții avantajoase. Potrivit lui Nicolae Zaharia, specialist în cadrul programului, acesta va fi continuat.

”O să mai fie instalate centrale termice, o să fie acordate subvenții pentru gospodăriile casnice, o să dezvoltăm modele noi de dezvoltare a pieței de combustibil din biomasă. Ceea ce dorim să facem este să impulsionăm o schimbare de comportament. Vrem să demonstrăm că utilizarea combustibilului din biomasă este eficientă, dacă este totul gândit până la capăt”, a declarta Nicolae Zaharia.

Astfel, pentru anii 2015-2017 vor fi alocate 10 milioane de euro, urmând a fi finanțate, inclusiv, 135 de gospodării care vor dori să își instaleze cazane. Faza curentă a programului se încheie la sfârșitul acestui an și a avut un buget de peste 14 milioane de euro.