Dintre cele 241 de situri naturale incluse în patrimoniul mondial UNESCO, 62 sunt de acum înainte "amenințate de modificările climatice", față de cele 35 de situri ce erau amenințate în 2014, data la care a fost publicat precedentul buletin intitulat "Orizontul patrimoniului mondial", întocmit de IUCN.

"Acest raport transmite un mesaj clar delegaților reuniți la Bonn (care participă la cea de-a 23-a conferință pentru climă organizată de ONU, n.r.): modificările climatice acționează cu rapiditate și nu ocolesc cele mai prețioase comori ale planetei noastre", a comentat Inger Andersen, directorul general al IUCN, într-un comunicat de presă.

"Amploarea și ritmul cu care se degradează patrimoniul nostru natural subliniază nevoia unor acțiuni și angajamente naționale urgente și ambițioase pentru a implementa Acordul de la Paris", a adăugat ea.

Recifele din Marea Barieră de Corali din Australia, regiunea costieră din Belize și atolul Aldabra din Seychelles, afectate de creșterea temperaturii mării, care îi face să sufere fenomenul de albire, se numără printre cele mai periclitate ecosisteme de pe planetă.

Într-o situație similară se află și ghețarii, a căror topire se dovedește îngrijorătoare în special în parcul național Kilimanjaro din Tanzania și în regiunea Jungfrau-Aletsch din Alpii elvețieni.

Modificările climatice au, de asemenea, un impact negativ asupra zonelor umede, terenurilor joase din delte și a anumitor ecosisteme vulnerabile la incendii, potrivit aceluiași raport, care estimează că încălzirea climei generează un "risc potențial" pentru alte 55 de situri naturale din patrimoniul UNESCO.

17 situri au fost clasate pe lista obiectivelor "critice"

Întrucât aceste situri joacă un rol "crucial pentru economiile din zonă și pentru mijloacele de subzistență locale", distrugerea lor "poate avea consecințe devastatoare, care pot să depășească frumusețea lor excepțională și valoarea lor naturală", a subliniat Tim Badman, directorul programului "Patrimoniul mondial" din cadrul IUCN.

"În parcul național Huascaran din Peru, de exemplu, topirea ghețarilor are un impact major asupra aprovizionării cu apă și contaminează apa și solul cu metale grele, ce erau în trecut captive în gheață", a adăugat același expert.

Însă, deși modificările climatice reprezintă "amenințarea cu cel mai rapid ritm de creștere", ele se clasează doar pe locul al doilea în topul pericolelor, fiind depășite de cele generate de speciile invazive. Turismul, dezvoltarea infrastructurilor (drumuri, baraje, mine), vânătoare, poluarea și eficiența gestionării siturilor au, de asemenea, un anumit impact asupra programelor de conservare a naturii.

Ținând cont de toți acești factori, IUCN a clasificat 17 situri (7%) pe lista obiectivelor naturale "critice", printre care se află parcul național american Everglades și rezervația naturală a fluturilor monarh din Mexic. Alte 12 se află în Africa, precum lacul Turkana din Kenya și parcul Virunga din Republica Democratică Congo.

Marea Barieră de Corali face parte dintre cele 70 de situri (29%) care generează "îngrijorări crescute", la fel ca Machu Picchu din Peru, lacul Baikal din Rusia și insulele Galapagos. Perspectivele pentru 64% din siturile naturale sunt "bune" sau "bune cu anumite îngrijorări". Procentele pentru aceste ultime două categorii sunt similare celor din 2014.

Deși 12 situri — majoritatea din Europa, precum pădurea poloneză Bialowieza — au suferit o degradare a nivelului lor de clasificare, IUCN a evocat, totuși, și anumite "succese".

Astfel, nivelul de clasificare pentru 14 situri s-a ameliorat, în special cel al parcului Comoe din Coasta de Fildeș, unde restabilirea populațiilor de elefanți și de cimpanzei a permis ieșirea acestui sit din categoria obiectivelor naturale aflate în pericol "critic".

Sursa: Agerpres