Sergiu Pușcuța afirmă că deficitul bugetar de 7,4 miliarde de lei este compus din două componente mari: deficitul pe componenta de bază și deficitul pe componenta investițională. „Conform formulei de calcul a bugetului, se calculează deficitul total. Dacă e să ne referim la componenta investițională, aceasta este componenta care prevede că în deficit se reflectă toate sumele împrumuturilor sau finanțărilor externe atrase de Republica Moldova ale căror destinație este investițională. Componenta de bază este componenta pe care o percepem ca diferența directă dintre venituri și cheltuieli. La componenta de bază deficitul planificat pentru anul 2020 constituie 2,6 miliarde de lei”, a declarat ministrul în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune Moldova 1.

Pentru acoperirea deficitului pe componenta de bază, în proiectul legii bugetului este prevăzută plasarea valorilor imobiliare de stat, vânzarea lor către instituțiile financiare ce ar genera venituri de două miliarde de lei. De asemenea, sunt prevăzute circa 500 de milioane de lei venituri din privatizări și 200 de milioane din recuperarea activelor de la cele trei bănci devalizate în urma fraudei bancare – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Totodată, ministrul amintește că pentru 2019 deficitul pe componenta de bază a fost de 3,5 miliarde.

În ceea ce privește deficitul de 4,8 miliarde care se referă la componenta investițională, Sergiu Pușcuța susține că deficitul respectiv este unul care nu creează pericole substanțiale pentru sustenabilitatea bugetului. „Deficitul investițional este unul convențional”, a concretizat ministrul.

Potrivit lui, un angajament al Guvernului în cadrul proiectului legii bugetare a fost de a nu diminua angajamentele făcute față de cetățenii țării pe plan social. Astfel, bugetul a devenit unul al investițiilor, dar și unul de susținere socială. „Toate aceste angajamente, și cele sociale, și cele salariale, dar și cele de investiții se regăsesc în proiectele de legi pentru anul viitor. Toate aceste activități se regăsesc în partea de cheltuieli a bugetelor și sunt evidențiate și sursele de finanțare a acestora”, a continuat Sergiu Pușcuța.

Ministrul finanțelor recunoaște că proiectele bugetelor se aflau la o etapă avansată de elaborare în cadrul Ministerului Finanțelor și în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și că actualul executiv le-a preluat și „a corectat anumite momente și a plasat accentele reieșind din programul de guvernare”. „Noi am văzut proiectul pe data de 14 noiembrie, chiar în prima zi când am intrat în serviciu. Acest document a fost prezentat, el ca proiect era gata. Noi l-am preluat și l-am ajustat cu acele modificări pe care noi le-am considerat corecte. Am corectat unele carențe, care în viziunea noastră mai erau. Mă refer la partea de cheltuieli, partea investițională, aici noi am purces la un exercițiu de a diversifica acele investiții pentru a le face mai impunătoare și mai importante pentru dezvoltarea economică a țării, totodată păstrând aspectul social”, a notat șeful Ministerului Finanțelor.

Ministrul finanțelor susține că la elaborarea bugetelor s-a luat ca bază tendințele macroeconomice care au fost prezentate de Ministerul Economiei, inclusiv creșterea planificată a Produsului Intern Brut de 3,8%, ratele de schimb ale monedei naționale față de valutele străine prognozate, de asemenea, s-au luat în calcul importurile, exporturile planificate. „Veniturile prevăzute în proiectului bugetului de stat care a fost aprobat în Guvern nu au suferit modificări, comparativ cu proiectul elaborat de executivul anterior”, a menționat Sergiu Pușcuța.