„Îmi place cântecul „Parcă-s una, parcă-s două”. Nu s-a întâmplat o separare, oamenii au păstrat în sufletul lor, indiferent de ce parte a Prutului au locuit, rădăcinile comune pe care le avem și nu facem decât să ne sărbătorim în continuare moștenirea comună. Bine că suntem împreună tot timpul, pentru că e semnalul pe care îl dăm că nimic și nimeni, indiferent cât de mare au fost vicisitudinile istoriei, nu au putut să ne separe ca popor. Vorbim aceeași limbă. Sigur, dumneavoastră, în partea asta de Prut, ați avut o luptă mai grea de dus decât am avut noi, a trebuit să vă bateți ca să scrieți cu grafia latină, a trebuit să vă bateți pentru limba română și nu limba moldovenească dar, până la urmă, adevărurile profunde au rămas și iată-ne și azi, și mai tot timpul, împreună.” , a spus Lucian Romașcanu.

Cu privire la dosarele pentru recunoașterea și înregistrarea patrimoniului imaterial la UNESCO, ministrul Culturii al României, Lucian Romașcanu, a spus că România are șapte dosare înaintate, dintre care trei sunt depuse împreună cu Republica Moldova, fapt ce demonstrează același parcurs istoric.

„Șapte dosare are România la UNESCO pe imaterial, dintre care trei sunt împreună cu Republica Moldova. E un semnal, o dată de cultură unică pe cele două maluri ale Prutului, dar pe partea cealaltă – o asemenea minune vestimentară cum este ia, merită să își aibă loc în patrimoniul UNESCO, asta ajutând foarte mult la promovarea culturii românești în străinătate și, mergând în această direcție, deși Ia face parte din portofoliul unor mari case de modă, inspirația din cămașa cu altiță o regăsim mai peste tot. Acum lumea va ști și de unde vine.”, a afirmat ministrul.

Limba română trebuie să rămână limba oficială în Republica Moldova și ar trebui să fie cunoscută și vorbită de toate minoritățile, a spus ministrul Culturii al României.

„Noi nu putem să facem decât ceea ce fac frații pentru frați (n.r. promovarea limbii române), dar aici intervine politica de stat a Rep. Moldova și zonele diferite pe care le are în componență. Pe de-o parte, sigur, orice minoritate are dreptul să-și păstreze limba, să țină obiceiurile, și să-și practice credința, așa cum noi ne dorim același lucru în Ucraina, în Serbia, doar să vă dau două exemple, dar fiind parte componentă a Rep. Moldova, limba română ar trebui să rămână limba oficială și limba cunoscută de toată lumea.”, a precizat oficialul.

România a susținut economic constant Rep. Moldova. Ministrul Culturii vorbește despre contribuțiile aduse în domeniul restaurării edificiilor istorice promotoare de cultură.

”Îmi doresc foarte tare ca acel ajutor de 100 milioane de euro, pe care România l-a acordat Moldovei, să se constituie măcar pe de o parte un ajutor important pentru cultură. Pe de altă parte, desigur că aveți nevoie de infrastructură, de silozuri, de transport, de orice, dar România a ajutat constat cultura din partea asta a Prutului.Eu nu vreau să zic neapărat că sunt în altă țară: suntem administrativ, dar mă refer la oamenii de cultură de aici care au primit ajutor, precum Sala cu Orgă, Muzeul Național de Artă al Moldovei. Se face de la zero Teatrul din Cahul, se restaurează patrimoniul național împreună, și sper să facem mult mai multe împreună”, a declarat Ministrul Culturii al României, Lucian Romașcanu.