Vizita ministrului apărării a continuat în cetatea Aradului, locul unde este cantonat Batalionul 191 Infanterie ”Radu Golescu”. Acolo, Vasile Dîncu a discutat cu autoritățile locale despre proiectul de reconversie a cetății Aradului în sectorul civil și fructificarea locației din punct de vedere turistic. În cursul vizitei, ministrul apărării a făcut referire și la conflictul între Rusia și Ucraina și a apreciat că cererea Rusiei de retragere a prezenței NATO din România și Bulgaria este neacceptabilă.

A mai spus că solicitarea nu este una nouă, ci a fost făcută de mai multe ori de către diplomați ruși care s-au referit și anterior la baza și echipamentele de la Deveselu, deși acestea au un rol strict defensiv. Sistemul de securitate european centrat în jurul NATO se consolidează în aceste momente - a mai spus Vasile Dîncu, afirmând că prezența NATO va continua în România, iar Rusia nu poate condiționa un astfel de aspect.

Referindu-se strict la România, ministrul apărării naționale a mai afirmat că țara noastră lucrează în permanență cu structurile defensive ale NATO și că există planuri în dinamică încă de dinaintea declanșării crizei ucrainene, iar populația trebuie să știe foarte bine că nu e cazul ca România să intre în război, dar un conflict la graniță sau în zonă trebuie privit cu atenție pentru efectele adverse care pot influența situația țării. Ioan Suciu l-a intervievat, la Arad, pe Vasile Dîncu.

Reporter: Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, prezent astăzi la Arad, a făcut referire și la conflictul dintre Rusia și Ucraina. Ministrul consideră că cererea Rusiei de retragere a prezenței NATO din România și Bulgaria este una neacceptabilă.

Vasile Dîncu: Nu trebuie să privim această declarație ca o amenințare militară. Este vorba de o amenințare strategică, evident. Când ceri Pactului Nord-Atlantic să renunțe la toate dezvoltările de după 1997 este o cerere absurd și evident că este mai mult o cerere de negociere în viziunea mea, pentru că nu are niciun suporter nici logic, nici un suport strategic.

Reporter: Ministrul apărării, Vasile Dîncu, mai apreciază că solicitarea nu este una nouă și a fost făcută de mai multe ori de către diplomații ruși cu privire la baza și echipamentele de la Deveselu, care este o bază strict defensivă.

Vasile Dîncu: Avem un program de acțiune și de înzestrare a flancului estic alături de NATO, împreună cu țările NATO, și ne pregătim pentru orice eventualitate, dar nu există niciun pericol chiar dacă Federația Rusă vorbește despre asta. A făcut-o în mai multe rânduri, prin mai multe voci, dar astea nu sunt cereri care să fie operaționalizabile.

Reporter: Ne pregătim, asta înseamnă că vor sosi soldați și din alte țări ale NATO în România?

Vasile Dîncu: Există un proiect complex făcut cu ani în urmă, la care România a aderat. Țările din estul și centrul Europei au cerut prezența înaintată a NATO. Asta înseamnă inclusiv trupe, baze, pe teritoriul acestor țări. Sigur că asta nu este nouă, este mai veche. Avem și baza defensivă de la Deveselu, avem și alte locuri în România unde se fac, împreună cu aliații noștri, se fac exerciții, facem exerciții de poliție aeriană pe tot flancul estic. Deci nu este ceva nou.

Reporter: Sistemul de securitate european centrat în jurul NATO se consolidează în aceste momente - a mai spus Vasile Dîncu, apreciind că prezența NATO va continua în România, iar Rusia nu poate condiționa un astfel de aspect.

Vasile Dîncu: Au exprimat în mai multe rânduri președintele României, ministrul de externe această cerere pentru NATO și face parte din planul nostru sistematic operațional de apărare a flancului estic. Deci nu este ceva nou care să fie stare de urgență, să spunem, sau de genul ăsta. În niciun caz.

Reporter: Domnule ministru, nu ne pregătim de război, dar privim cu atenție situația de la granițele României.

Vasile Dîncu: Da, situația este gravă la granița Ucrainei cu Federația Rusă și chiar dacă, așa cum a spus-o secretarul general NATO, chiar în cazul unei agresiuni a Federației Ruse nu va reacționa militar; conform Tratatului, reacționează doar în cazul unei agresiuni într-o țară membră. Ucraina nu este o țară membră, dar atunci când în vecinătate se produce un conflict militar, atunci evident că trebuie să te pregătești în consecință. Ne gândim, evident, și ne pregătim pentru ceea ce s-ar putea întâmpla: migrații ale populației care fug din calea războiului, populația civilă. Sunt alte situații strategie care pot apărea: aprovizionare cu energie, crize economice. Deci trebuie să fii pregătit pentru aceste lucruri și cu siguranță că noi ne pregătim consistent pentru orice situație. Este o situație care, după Crimeea, era ușor de anticipat, se putea să fie luată în calcul și noi am luat-o în calcul. Vom avea și decizii formale, miercuri vom avea un CSAT. Toate structurile care sunt prezente în CSAT, am lucrat împreună în toate aceste zile. Deci, pregătirea este complexă și este orchestrată la întreg nivelul NATO, nu este o acțiune individuală a noastră, noi acționăm în armonie cu un plan general al NATO. Ce suntem siguri că urmează și știm că va urma este faptul că negocierile, discuțiile între NATO, Uniunea Europeană și Federația Rusă vor continua. Demersul cel mai important este acesta.

Reporter: Asistăm, pe undeva, la o nouă încercare de împărțire a Europei?

Vasile Dîncu: Sigur că Federația Rusă încearcă să tragă o nouă cortină de fier - asta este clar! De fapt, este o nouă formă de împărțire a sferelor de influență, asta este la nivel mondial, ceea ce se întâmplă și sunt consecințe pe toate continentele ale acestui lucru.

Sursa: Radio România Actualități