"Ne aflăm într-o regiune care, din punctul meu de vedere, reprezintă un centru de greutate pentru ceea ce înseamnă deciziile și acțiunile strategice care s-au întâmplat în ultima perioadă de timp și oferă, de asemenea, potențial a se întâmpla în viitor. Din acest motiv, demersurile noastre în tot ceea ce am făcut și facem sunt, pe de o parte, să reușim să atragem atenția tuturor actorilor importanți, pornind de la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, dar și actorii importanți cu care noi avem parteneriat strategic să înțeleagă că tot ceea ce noi întreprindem nu facem doar pentru ceea ce înseamnă partea de răspundere națională, ci o facem pentru tot ceea ce înseamnă întărirea securității în regiunea Mării Negre, astfel încât ea să nu continue să rămână pântecele moale în domeniul de securitate", a declarat Ciucă, potrivit AGERPRES. 

Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale "Ion I.C. Brătianu", Dan Dungaciu, a vorbit despre contextul internațional în care a fost realizată cercetarea sociologică.

"Întrebarea fatidică 'Pe cine iubești mai mult, pe mama sau pe tata?', adică Uniunea Europeană sau America, s-ar putea să nu mai poată fi evitată în perioada imediat următoare. Și am întrebat și despre aceste lucruri să vedem ce cred românii despre această dubitație", a spus Dungaciu.

El a adăugat că Planurile naționale de redresare și reziliență vor fi "proiectele de guvernare" ale multor state.

"Tot ceea ce vedem în jurul nostru nerostit este o federalizare sau o apropiere de federalizare a Uniunii Europene, iar instrumentul principal creat pentru asta sunt faimoasele PNRR-uri, care trebuie citite și din punctul ăsta de vedere. Gândiți-vă că ele vor fi proiectele de guvernare ale multor state. (...) Ce se întâmplă acum în Polonia și Ungaria, în disputa dintre Bruxelles și cele două state trebuie citit prin această grilă. (...) Este un mesaj foarte clar transmis de Bruxelles: 'Noi plătim banii, noi vrem să comandăm și muzica', păstrând proporțiile, desigur", a explicat directorul ISPRI.

Potrivit acestuia, în România a existat "o consistență strategică profundă, unică, poate, în spațiul sud-est european", dar la viitoarele alegeri s-ar putea să existe politicieni "care să pună această dilemă pe masă și să o transforme într-un vector politic". "Așa ceva nu s-a mai întâmplat în România, (...) sociologic vorbind, s-ar putea să se întâmple", a completat Dan Dungaciu.

***
Cercetarea ISPRI a avut loc în perioada 1 - 10 octombrie, pe un eșantion de 1.002 persoane, reprezentativ la nivel național, cu o marjă de eroare de plus/minus 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Potrivit studiului, pandemia de COVID-19 a accentuat decalajul dintre instituțiile care în mod obișnuit se bucură de foarte mare încredere din partea publicului. Uniunea Europeană și NATO beneficiază în continuare de multă încredere, iar cele mai mari amenințări la adresa UE sunt criza economică, pandemia, neînțelegerile dintre unele state membre și migrația din afara UE, indică barometrul. Cercetarea mai arată că românii nu sunt neapărat împotriva vaccinării anti-COVID, ci mai degrabă ezitanți privind serul folosit.