În același timp, numărul cazurilor de noi arestări admise de instanțele de judecată în primul trimestru al anului 2019 față de ultimul trimestru al anului 2018 s-a majorat de la 791 la 867.

„Constatăm că acest lucru se întîmplă în condițiile în care prin Legea nr. 179/2018 pentru modificarea unor acte legislative (în vigoare din 17.08.2018) au fost făcute modificări la Codul de procedură penală în scopul combaterii practicii aplicării excesive sau abuzive a arestului, modificări argumentate de fatpul că, din anul 2013 pînă în 2018, numărul hotărârilor Curții Europene prin care a fost constatată încălcarea de către Republica Moldova a Articolului 5 din Convenție a crescut de la 1 per an la 10 per an”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Conform comunicatului, standardele cuprinse în Articolul 5 din Convenția garantează dreptul fundamental la libertate și la siguranță, consacră protecția persoanei împotriva oricărei atingeri ilegale ori arbitrare aduse de către stat acestui drept. 

Astfel, orice detenție provizorie trebuie să satisfacă principiul legalității, să nu fie arbitrară, însemnînd că nu trebuie să depășească un termen rezonabil  și că autoritățile judiciare competente trebuie să examineze în mod regulat existența motivelor „relevante” și „suficiente” care justifică  privarea de libertate (Assenov  și alții v. Bulgaria, nr. 24760/94, § 154, 28 octombrie 1998). Menținerea persoanei în detenție provizorie trebuie să fie justificată și să se bazeze pe elemente precise și concrete, iar o justificare în baza motivelor generale ori stereotipate este inadmisibilă.

Prin urmare, orice motiv invocat pentru justificarea arestului trebuie să fie bazat pe probe, subliniază oficialitățile.

„Avînd în vedere cele expuse, ținînd cont de independența justiției și a autorităților care participă la actul de justiție, trebuie să constatăm că situația la capitolul aplicării măsurilor procesuale de detenție provizorie nu s-a îmbunătățit,  semnalînd aplicarea precară a standardelor internaționale în materie și a măsurilor legislative adoptate, motiv pentru care Ministerul Justiției exprimă în continuare îngrijorarea față de această situație”, subliniază Ministerul Justiției.

De asemenea, instituția exprimă poziția fermă că legile trebuie interpretate și aplicate în sensul asigurării implementării efective la nivel național a drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și alte instrumente internaționale în domeniu.