„La culturile de toamnă a apărut frunza a treia și se produce înfrățirea. În a treia decadă a lunii martie, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului, pe terenurile cu culturi de toamnă, au constituit în fond 25-35 mm (80-130% din normă). În același timp, analiza condițiilor meteorologice precedente, precum și a calculelor agrometeorologice specializate, arată că, la începutul primăverii, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi de toamnă și arătură de toamnă constituiau 115-160 mm (80-115% din normă)”, a explicat Marin Grama, consultant superior la Direcția MADRM pentru politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine vegetală.

Potrivit specialistului, pentru stabilirea stării culturilor de toamnă în perioada iernatului, mai multe instituții științifice de profil, împreună cu Serviciul Hidrometeorologic de Stat, au colectat probe pe teritoriul țării. Rezultatele au demonstrat că procesul de iernare a decurs bine, pieirea culturilor de toamnă, în general, nu s-a depistat.  

„Procentul de răsărire la grâul și orzul de toamnă a constituit 95 la sută, iar la rapiță peste 80 la sută, conform datelor prezentate de către Direcțiile raionale de agricultură și alimentație. Izolat, nu au rezistat iernii 1-5% din semănături, cota fiind mai joasă decât norma naturală (10%)”, a precizat Marin Grama la solicitarea MOLDPRES.  

Conform sursei citate, odată cu demararea lucrărilor agricole de primăvară, este bine ca fermierii să țină cont de niște recomandări. În primul rând, prelucrarea solului se efectuează doar la maturizarea fizică a acestuia și se vor evita lucrările de nivelare a solului, acolo unde terenul a fost nivelat din toamnă.

Se vor însămânța terenurile prevăzute pentru culturile timpurii (orz de primăvară, ovăz, borceag, mazăre de primăvară), apoi vor fi însămânțate, consecutiv, culturile conform cerințelor biologice față de condițiile de creștere. În același timp, o atenție deosebită trebuie acordată nutriției suplimentare a culturilor cerealiere de toamnă.

„De asemenea, este salutară cultivarea de către producătorii agricoli a unor astfel de culturi ca meiul, sorgul, hrișca, năutul ș.a., care permit o adaptare mai potrivită la schimbările climatice din ultimii ani, cu manifestarea tot mai frecventă a secetelor”, a  concluzionat, la solicitarea MOLDPRES, Marin Grama, consultant superior la MADRM.