Ion Bucur din satul Bobeica, raionul Hîncești, are o plantație de viță-de-vie cu o suprafață de două hectare. Deja a doua săptămână vine la piața agricolă din municipiul Chișinău să-și comercializeze strugurii. Aceasta este unica piață de desfacere pentru micul producător.

"Nu avem unde realiza și de nevoie aducem la piață. Facem cheltuieli la creștere. Și când socotim cheltuielile cu realizarea, noi ieșim în pagubă. De aceea suntem nevoiți să venim la piață poate să dăm cu un preț mai mare. Iată stăm câte două-trei zile la o tonă de poamă. În ceilalți ani mai mergeau fabricile, iar acum de doi ani este tare greu", a spus Ion Bucur.

O altă soluție pentru micii producători sunt fabricile de procesare. Acestea, însă, oferă un preț prea mic. Dacă la piața agricolă prețul mediu al unui kilogram de struguri este de patru lei, atunci fabricile oferă un leu și jumătate, spune producătorul Alexandru Guțu.

"Fabricile de vinificație primesc cu un leu și 50 de bani. Transportul costă o mie de lei. Persoană pe zi să achiți costă 250 de lei. La ce rămâi? Și banii ti-i dă peste un an sau doi", a precizat Alexandru Guțu.

Un alt producător, Vasile Helbet, din satul Ghidighici, municipiul Chișinău, spune că producători riscă să rămână cu strugurii nerecoltați.

"Oamenii plâng. Chiar am vorbit cu oamenii de la Nisporeni care spun că un leu poama “Izabela” și nu o pot da nicăieri, nu o ia nimeni. El face oleacă de vin, dar mai departe ce să facă? O lasă pe butuci. N-au nici transport, n-au nici bani. Vai de capul țăranului", a menționat Vasile Helbet.

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Georgeta Mincu, îndeamnă micii producători de struguri să se asocieze și să depoziteze marfa în frigidere frigorifice. Ea a precizat în că Republica Moldova sunt peste 640 de depozite frigorifice.

"Intenționăm să facem câte o ședință la direcțiile agricole din fiecare raion, să aducem la cunoștința tuturor producătorilor mici care sunt depozitele frigorifice în proximitatea lor, astfel încât să îmbunătățim un pic dialogul  între cei cu infrastructură post recoltare și ,respectiv, producătorii de struguri", a spus Georgeta Mincu.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu suportul tehnic al Oficiului Național al Viei și Vinului elaborează, în prezent, Strategia de Dezvoltare a Sectorului Vitivinicol până în anul 2030. Potrivit expertului din cadrul Oficiului național al Viei și Vinului, Vladimir Corobca, documentul urmează să conțină mai multe acțiuni care să soluționeze problemele, inclusiv, ale micilor producători.

"Trebuie să trecem la producerea vinului cu Indicație Geografică și Denumire de Origine. Trebuie toți viticultorii, vinificatorii să intre în aceste asociații. Acum avem patru Asociații de Producători cu Indicație Geografică. La moment Asociație de producători a produselor cu Denumire de Origine nu avem nici una. În următorii zece ani trebuie să avem și un punct strategic pe această dimensiune ca să favorizăm înregistrarea acestor asociații și trecerea la producerea produselor vitivinicole cu Denumire de Origine", a menționat Vladimir Coroborca.  

Potrivit datelor oficiale, Republica Moldova are plantații de viță de vie de 112 mii de hectare, pe care sunt cultivate peste 50 de tipuri de soiuri tehnice.