Din cei 159 de oameni politici asasinați, 23 au fost femei, iar 136 bărbați, indică bilanțul care a colectat date de la 1 ianuarie la 31 decembrie 2018.

Din totalul anunțat, 112 asasinate s-au produs în cadrul campaniei electorale (8 septembrie 2017 - 1 iulie 2018), în timp ce celelalte 47 au avut loc în etapa de tranziție (2 iulie - 30 noiembrie).

Într-un an cu intensă activitate politică datorată scrutinului prezidențial care a avut loc pe 1 iulie, raportul dezvăluie că s-au înregistrat 914 agresiuni sau acte criminale cu scopul de a atenta la integritatea fizică și psihică a politicienilor, între care se numără și cele 159 de asasinate.

S-au produs 345 amenințări și intimidări, 144 vătămări intenționate (fără armă de foc), 74 de atentate asupra unor membri de familie cu un bilanț de 67 de rude ucise, 70 tentative de omucidere cu armă de foc, 46 sechestre și privări ilegale de libertate, 45 de furturi cu și fără violență și 31 de vătămări premeditate cu armă de foc.

Agresiunile au avut loc în 32 de state și 514 municipii, 134 din cele 159 de asasinate politice fiind înregistrate în centrul și sudul țării.

Între statele cu cel mai mare număr de asasinate de acest tip se află Guerrero (26), Oaxaca (24), Puebla și Michoacán (fiecare câte 15), México (12) și Veracruz (10).

Violența contra oamenilor politici s-a concentrat pe zona urbană, 82% dintre cei uciși în atentate în cursul anului 2018 fiind politicieni de nivel municipal, între care primari, consilieri, foști primari, lideri și activiști de partid de nivel local și candidați pentru diverse posturi în alegerile municipale.

Raportul mai semnalează că anul trecut și-au pierdut viața 11 primari în funcție și aleși, ceea ce îl face al doilea cel mai violent an pentru edilii mexicani în ultimele două mandate de șase ani, fiind devansat doar de anul 2010, pe timpul guvernului Felipe Calderon (2006-2012), când au fost asasinați 15 edili. 

Sursa: Agerpres